Fermierul Alexandru Baciu: În România, pământul nu se mai face la xerox

Fermierul Alexandru Baciu din Călărași, vicepreședinte LAPAR, atrage atenția cu privire la accesul dificil al agricultorilor la fondurile europene alocate prin intermediul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), care nu ține cont de realitatea din teren.

Parcă sunt “dușmanii” noștri, spune Baciu, nemulțumit de faptul că toți agricultorii sunt puși pe același palier, indiferent de dimensiune.

“Eu sunt membru într-o asociație și încă mai cred că colegii mai tineri decât mine vor veni și vor înțelege ce înseamnă asociație profesională, că numai uniți avem o forță. Le spui, domnule, vezi că paharul acesta nu mi se potrivește, este prea mic pentru mine. Zice, nu, domnule că trebuie toată lumea să se dezvolte pe  același palier. Pai cum? Pământul în România, domnilor, nu se face la xerox, nu se mai face la xerox, acesta este pământul României”, spune Alexandru Baciu.

Baciu este nemulțumit, în primul rând, de faptul că statul român nu a definit ce înseamnă fermă și fermier în România. În același timp, ar trebui să existe proiecte dedicate în funcție de dimensiunea solicitantului.  

“Sunt eu fermier că am 1800 ha, sunteți dumneavoastră că aveți 10 ha? Habar n-am, nu știu cine este fermier. Nu există proiecte dedicate pentru toată lumea: Pe cel mic cu 5-10 ha pe care vrem să-l dezvoltăm, cum o facem? Economic, nu luăm de la Baciu sau de la Muscă (n.red- Dimitrie Muscă) averea sau pământul să îl dăm celui mic. Poți să-l iei, dar faci naționalizare și atunci unde ne întoarcem?“, afirmă Baciu.

Concret, ar trebui să funcționeze un program pentru micul fermier, care să fie îndrumat ce să facă și cum, pentru că până la urmă este loc pe piață destul. Ori, în lipsa unei astfel de strategii, au fost puse toate ouăle în același coș, iar pentru aceleași fonduri s-au bătut și fermierii mari și cei mici, ceea ce nu este normal și nici corect.

Fondurile trebuie cheltuite cu mare atenție, orientate către programe de care chiar este mare nevoie. Așa de exemplu este procesarea, care ar putea contribui la reducerea deficitului agroalimentar, în condițiile în care țara noastră este un exportator mare de materii prime, atrage atenția Baciu.

Citeste si Fermierul Dimitrie Muscă: „Noi mâncăm grâu modificat genetic din Ucraina, iar al nostru stă nevândut în silozuri”

Mai multe articole...

Cele mai citite articole