Florin Manole a semnat „Protocolul de Criză” înainte de a părăsi Ministerul Muncii

Publicat: 26 apr. 2026, 17:28, de Cristian Matache, în Dezvăluiri , ? cititori
Florin Manole a semnat „Protocolul de Criză” înainte de a părăsi Ministerul Muncii
Sursa foto: Hepta

Petre-Florin Manole și-a încheiat mandatul la Ministerul Muncii cu un proiect care pregătește România pentru scenarii de urgență majoră. Actul normativ, semnat chiar înainte ca toți miniștrii PSD să își depună demisiile, stabilește reguli de excepție pentru piața industrială în momente în care mecanismele clasice de funcționare ale statului cedează.

Proiectul vizează modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1029/2008 și a Hotărârii Guvernului nr. 245/2016, ambele aflate în responsabilitatea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Noile prevederi se aplică exclusiv în situații de criză declarate la nivel european și presupun un regim special de „urgență pe piața internă”.

Un scenariu

Imaginează-ți o situație în care Europa intră într-o criză majoră, cum ar fi o penurie de materiale esențiale, întreruperea lanțurilor de producție sau o urgență industrială la scară largă. În mod normal, introducerea pe piață a unor produse noi presupune verificări, testări și aprobări care durează mult.

Astfel, regulile obișnuite sunt înlocuite cu un regim special de urgență. Uniunea Europeană poate declara oficial o situație de criză, iar de la acel moment se activează un mecanism prin care anumite produse considerate esențiale pot fi introduse mult mai rapid pe piață.

Autoritățile de supraveghere își concentrează activitatea asupra acestor produse prioritare. Procedurile de evaluare sunt accelerate, iar organismele de certificare le analizează cu prioritate, indiferent de momentul depunerii cererilor.

În unele cazuri, produsele pot fi utilizate înainte de finalizarea completă a tuturor procedurilor standard de autorizare. Ele sunt marcate clar ca fiind destinate situațiilor de criză și pot fi puse pe piață doar în condițiile stabilite prin actele emise la nivel european.

Statele membre colaborează mai strâns în această perioadă, schimbând rapid informații prin sisteme comune de alertă și trimițând experți acolo unde este nevoie. Măsurile corective sau restrictive sunt comunicate imediat între autorități pentru a evita riscurile.

După încheierea situației de criză, se revine la regulile obișnuite. Produsele trebuie să respecte din nou toate procedurile standard de evaluare și certificare, iar regimul special își încetează aplicarea.

Regim special pentru situații de criză

În esență, actul normativ creează un mecanism prin care anumite produse pot fi introduse mai rapid pe piața europeană, dacă sunt desemnate oficial drept „bunuri relevante în situații de criză” de către Comisia Europeană.

În aceste condiții, procedurile obișnuite de evaluare a conformității sunt accelerate, iar organismele notificate sunt obligate să acorde prioritate acestor produse, indiferent de momentul la care a fost depusă cererea.

Totodată, proiectul permite extinderea la nivelul întregii Uniuni Europene a unor autorizații naționale, în baza unor acte de punere în aplicare emise de Comisia Europeană, precum și utilizarea unor specificații comune atunci când standardele existente nu sunt suficiente.

Pe durata regimului de urgență, autoritățile de supraveghere a pieței, inclusiv Inspecția Muncii, vor trebui să acorde prioritate controalelor pentru produsele vizate. În plus, se prevede intensificarea cooperării între statele membre, inclusiv prin trimiterea de echipe de experți și sprijin logistic în caz de necesitate.

Sistemul european de informare și comunicare pentru supravegherea pieței (ICSMS) va fi utilizat pentru schimb rapid de date între autorități, în special în cazul măsurilor corective sau restrictive.

Derogări temporare de la regulile obișnuite

Un element important al proiectului îl reprezintă posibilitatea introducerii pe piață a unor produse înainte de finalizarea completă a procedurilor standard de evaluare, în baza unor autorizații extinse la nivelul Uniunii Europene.

În aceste cazuri, produsele nu vor purta marcajul CE, iar utilizarea lor va fi condiționată de respectarea strictă a prevederilor stabilite prin actele Comisiei Europene. De asemenea, este prevăzută obligativitatea ca aceste produse să fie clar etichetate ca „bunuri relevante în situații de criză”.

Proiectul introduce și o prevedere privind prezumția de conformitate pentru produsele realizate în baza unor standarde sau specificații comune aprobate la nivel european.

Totuși, această prezumție încetează imediat după expirarea sau dezactivarea regimului de urgență, moment din care producătorii revin la obligațiile standard prevăzute de legislația în vigoare.

Autoritățile naționale vor putea semnala Comisiei Europene situațiile în care standardele aplicabile nu oferă un nivel suficient de protecție.

HG-masini