Franța redeschide dosarul Transnistriei: Rusia trebuie să-și retragă trupele din Republica Moldova

Franța readuce în atenția Europei unul dintre conflictele pe care continentul s-a obișnuit să le numească „înghețate”, deși acesta continuă să producă efecte politice, militare și economice.

La 34 de ani de la încetarea războiului de pe Nistru, Parisul cere Rusiei să-și retragă militarii din Transnistria și să susțină „cu adevărat” o soluționare pașnică.

Mesajul are greutate inclusiv pentru România.

La câteva zeci de kilometri de frontiera noastră se află trupe rusești instalate fără acordul guvernului constituțional al Republicii Moldova, un regim separatist și unul dintre cele mai mari depozite de muniții din Europa de Est.

O promisiune rusă veche de 27 de ani

Rusia s-a angajat la summitul OSCE de la Istanbul, în 1999, să-și retragă complet forțele din Republica Moldova până la sfârșitul anului 2002.

Documentul oficial consemnează explicit „angajamentul Federației Ruse”, nu o simplă declarație de intenție. Documentul OSCE de la Istanbul

Retragerea a început, iar mai multe transporturi de armament și muniție au părăsit regiunea.

Operațiunea s-a oprit însă înainte de a fi încheiată.

Rusia a păstrat în Transnistria Grupul Operativ al Trupelor Ruse, separat de militarii implicați în mecanismul comun de menținere a păcii.

Astăzi, efectivele sunt estimate la aproximativ 1.200–1.500 de oameni, majoritatea recrutați local.

Forța este izolată teritorial de Rusia, prinsă între Republica Moldova și Ucraina, dar rămâne un instrument militar și politic aflat la dispoziția Moscovei.

Moscova transformă angajamentul în „intenție”

Ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, susține acum că documentul de la Istanbul ar conține numai „intenții”, nu obligații.

Afirmația contrazice chiar formularea documentului și interpretarea folosită constant de OSCE.

Moscova condiționează retragerea de soluționarea conflictului prin formatul „5+2”: Republica Moldova și Transnistria, cu Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatori, iar Uniunea Europeană și Statele Unite ca observatori.

Formatul este practic blocat după invadarea Ucrainei.

Unul dintre mediatorii declarați ai păcii este, așadar, statul care a declanșat cel mai mare război european din ultimele decenii.

Depozitul de la Cobasna

O problemă distinctă o reprezintă depozitul de muniții de la Cobasna, unde se estimează că mai există aproximativ 20.000 de tone de armament și proiectile sovietice, o parte foarte vechi și dificil de transportat.

Chișinăul cere evacuarea sau distrugerea controlată a munițiilor, sub supraveghere internațională.

OSCE afirmă că dispune de mandatul și mijloacele necesare pentru o asemenea operațiune.

De ce intervine Franța acum

Mesajul Parisului arată că integrarea europeană a Republicii Moldova și problema transnistreană nu mai pot fi tratate în dosare complet separate.

O țară candidată la UE are o parte din teritoriu controlată de un regim separatist și militari ruși staționați împotriva voinței sale.

Franța nu anunță o inițiativă militară și nici un nou format de negociere. Face însă ceva important: refuză normalizarea situației.

Transnistria nu este o curiozitate sovietică rămasă pe hartă.

Este mecanismul prin care Rusia păstrează o mână pe umărul Republicii Moldova și o amenințare latentă lângă Ucraina și România.

După 34 de ani, „conflict înghețat” a devenit doar formula diplomatică pentru o ocupație pe care Europa a tolerat-o prea mult.