Guvernul nu există, prețurile explodează – România plătește factura incompetenței politice
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/06/magazin_53513700.jpg)
România traversează o perioadă de instabilitate politică și economică accentuată, care se resimte puternic în viața de zi cu zi a cetățenilor.
Blocajul în formarea unui guvern funcțional, cu un program clar de guvernare, riscă să adâncească criza economică, pe fondul unei creșteri accelerate a prețurilor la alimente și energie. Această situație pune în pericol nu doar stabilitatea politică, ci și siguranța financiară a populației și poziția României în plan european și global
Creșterea explozivă a prețurilor — un test dur pentru buzunarul românilor
În ultimele săptămâni, românii au fost martorii unor majorări semnificative ale prețurilor la produsele de bază. Carnea a depășit pragul de 24 lei pe kilogram, în condițiile în care anterior se găsea la 17,98 lei/kg. Aceste creșteri sunt însoțite de scumpiri și la alte produse esențiale: uleiul a ajuns la circa 13 lei/kg, pâinea la 15 lei/kg, făina la 6 lei/kg, iar zahărul la 11 lei/kg.
Această inflație alimentară nu este un fenomen izolat, ci rezultatul unei combinații de factori: presiuni pe lanțurile de aprovizionare, costuri mai mari cu energia și combustibilii, dar și efectele politicilor economice interne și externe. Pe fondul sancțiunilor economice și al presiunii geopolitice, sectoarele strategice precum energia și agricultura au fost afectate, iar asta se reflectă direct în prețurile plătite de consumatori.
Mai mult, creșterea prețului energiei electrice, cu discuții despre reluarea producției hidro la Porțile de Fier la un tarif preferențial de 2 lei/kWh, este un semnal al dificultăților în asigurarea resurselor energetice la prețuri accesibile. Aceasta ridică probleme privind capacitatea României de a face față unei ierni grele, cu posibile întreruperi de curent sau restricții în consum.
Blocajul politic: o sabie cu două tăișuri
Contextul economic dificil este amplificat de o criză politică profundă. România se află într-un impas major în procesul de formare a unui nou guvern, cu negocieri prelungite și nemulțumiri puternice între partidele politice cheie.
PSD și-a propus explicit să blocheze accesul lui Ilie Bolojan la funcția de premier, ceea ce a condus la o amânare prelungită a desemnării unui șef al Executivului. În paralel, președintele USR, Nicușor Dan, a fost criticat pentru întârzierea deciziei privind nominalizarea prim-ministrului, o decizie care putea clarifica și grăbi procesul de formare a guvernului.
Această situație creează un cerc vicios: fără guvern stabil, România nu poate adopta măsuri urgente pentru reducerea deficitului bugetar și pentru stabilizarea economiei. Dacă această situație persistă, România riscă declanșarea procedurii de deficit excesiv din partea Uniunii Europene, care ar conduce la sancțiuni financiare, degradarea ratingului țării și, în cele din urmă, la incapacitate de plată.
Riscurile economice și sociale ale lipsei unui guvern funcțional
Fără un guvern și un program credibil de guvernare, România se expune unor riscuri majore:
-
Degradarea ratingului de țară: Agențiile internaționale de rating pot retrograda România, ceea ce va face mult mai costisitoare și dificilă accesarea finanțărilor externe.
-
Capacitate redusă de plată: Riscul intrării în incapacitate de plată este real, cu consecințe grave asupra pensiilor, salariilor și serviciilor publice.
-
Intervenția FMI și austeritate: În lipsa sprijinului financiar extern, România ar putea fi nevoită să apeleze la finanțarea de la FMI, care, în schimbul creditelor, va impune măsuri dure de austeritate — tăieri de salarii, creșteri de taxe și reduceri drastice ale cheltuielilor publice.
-
Instabilitate socială: Creșterea prețurilor și măsurile de austeritate pot declanșa proteste sociale și nemulțumiri larg răspândite, alimentând un cerc vicios al instabilității.
Strategia politică și jocurile de putere
PSD pare să prefere formarea unui guvern tehnocrat, cu scopul de a evita participarea directă la putere în această perioadă dificilă. Această variantă ar putea duce la o criză politică prelungită, urmată eventual de o moțiune de cenzură și anticipate în aproximativ un an.
Liberalii și USR încearcă să-și maximizeze influența în acest peisaj instabil, mizând pe reforme și pe ocuparea ministerelor-cheie. Însă strategia întârziată a președintelui Nicușor Dan de a desemna un premier a stârnit nemulțumiri în rândul partidelor din coaliție, care acuză că acest lucru întărește poziția PSD.
Ilie Bolojan, un personaj politic apreciat pentru integritate și reforme la nivel local și parlamentar, devine o piesă centrală în acest joc politic. Popularitatea sa în rândul cetățenilor este ridicată, dar nu are sprijin complet nici în PNL, nici în coaliția de guvernare, iar PSD îl vede ca pe o amenințare.
Ilie Bolojan — între popularitate și piedici politice
Ilie Bolojan este văzut ca un politician eficient, orientat spre „curățenie” administrativă și reforme, având o experiență vastă în administrația locală și centrală. Totuși, lipsa sprijinului total din partea partidului său și opoziția PSD limitează șansele sale reale de a accede la funcția de prim-ministru.
Nicușor Dan are rolul decisiv de a-l susține sau nu pe Bolojan. Dacă președintele amână sau optează pentru un premier tehnocrat, Bolojan va pierde fereastra de oportunitate, iar poziția sa politică se va diminua în timp. Însă, indiferent de rezultatul negocierilor, Bolojan își poate păstra o poziție importantă, fie în Parlament, fie în administrația locală, continuând să-și crească capitalul politic.
Maturizarea politică, dar și riscurile unei crize prelungite
România se află într-un moment decisiv. Pentru a evita o criză economică și socială gravă, este necesar ca actorii politici să depășească jocurile de putere și să prioritizeze interesele naționale. Formarea rapidă a unui guvern stabil, cu un program clar de reducere a deficitului și de sprijinire a cetățenilor afectați de creșterea prețurilor, este esențială.
În caz contrar, România riscă:
-
deteriorarea severă a situației economice,
-
o înrăutățire a condițiilor sociale,
-
pierderea încrederii investitorilor,
-
instabilitate politică prelungită.
Totodată, criza economică în desfășurare poate accelera un proces de reformă necesară, dar dificilă, care va solicita consens politic și responsabilitate.
Cele două crize
Impasul politic și inflația ridicată reprezintă două crize convergente care testează reziliența României. Eșecul în gestionarea lor poate avea consecințe de anvergură, afectând viața a milioane de oameni. Este momentul ca liderii politici să-și asume responsabilitatea și să găsească rapid soluții, iar populația să înțeleagă gravitatea momentului, renunțând la umorul defensiv și cerând maturitate și stabilitate.
România trebuie să depășească cu înțelepciune și solidaritate această etapă critică pentru a evita un colaps economic și social care să umbrească anii următori.