Harta trenurilor noi în România: Cine primește rame electrice și când scăpăm de vechituri

România își repoziționează strategia feroviară printr-un portofoliu amplu de investiții în infrastructură și material rulant, potrivit unui document oficial semnat de ministurl Transporturilor, Ciprian-Constantin Șerban. Direcția generală este sincronizarea proiectelor cu noile etape ale rețelei europene TEN-T și accelerarea tranziției către transport feroviar electric și cu emisii reduse.

Cadrul european este actualizat prin Regulamentul (UE) 2024/1679, care redefinește dezvoltarea rețelei transeuropene de transport. Rețeaua centrală trebuie finalizată până în 2030, rețeaua centrală extinsă până în 2040, iar rețeaua globală până în 2050. România își raportează în mod explicit proiectele la aceste trei praguri, într-o structură de planificare pe termen lung.

La nivel de infrastructură, CFR SA indică modernizarea și recepția a aproximativ 818 kilometri de cale ferată finanțați prin programe europene și împrumuturi. Cifra apare ca un reper al progresului cumulat în proiectele deja finalizate sau aflate în execuție.

Execuția reformei feroviare este coordonată de Autoritatea pentru Reformă Feroviară, instituție responsabilă de achizițiile majore de material rulant și de modernizarea serviciilor de transport.

16:53, 13.02.2026 • ACTUALITATE

Schimbare strategică la Alstom. Un nou coordonator regional, într-un moment delicat

Partea centrală a documentului semnat de ministrul Ciprian Șerban este dominată de programul de înnoire a flotei feroviare, care depășește ca amploare orice etapă anterioară din ultimele decenii.

Primul pachet major include 37 de trenuri electrice interregionale destinate transportului de lung parcurs. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare și Programul Transport 2021–2027 și a fost contractat în martie 2022 cu Alstom Ferroviaria SpA. Livrarea este estimată la 25–31 de luni, urmată de 15 ani de mentenanță. Valoarea depășește 1,7 miliarde lei fără TVA. Trenurile sunt destinate principalelor axe: București–Constanța, București–Brașov–Cluj, București–Timișoara–Arad, București–Iași, București–Suceava, București–Galați, dar și altor conexiuni interregionale spre Craiova, Târgu Jiu, Petroșani și Simeria.

Un al doilea pachet vizează 62 de rame electrice regionale finanțate din Fondul de Modernizare. Contractul a fost semnat în ianuarie 2024 cu producătorul polonez PESA Bydgoszcz. Valoarea totală depășește 2,7 miliarde lei, cu peste 2,3 miliarde lei acoperite din fonduri europene. Producția este în desfășurare, iar testele statice și dinamice au fost finalizate în vederea autorizării de circulație.

Un al treilea proiect, cu 20 de rame electrice interregionale, este într-o etapă de tranziție financiară. Inițial finanțat prin PNRR, proiectul este în curs de transfer către Fondul de Modernizare. Contractul semnat în decembrie 2023 cu PESA se află în faza de producție, iar valoarea depășește 1,1 miliarde lei. Rețeaua de rute include legături extinse între Transilvania, Moldova, Muntenia și Dobrogea, cu noduri majore în Cluj, Brașov, Iași, Galați, Constanța și București.

Un alt proiect important privește 16 locomotive electrice echipate cu sisteme ERTMS, capabile de viteze între 160 și 200 km/h. Contractul a fost atribuit grupului Alstom în ianuarie 2024, dar finanțarea inițială prin PNRR nu a fost menținută după reevaluare, ceea ce impune identificarea unei noi surse de finanțare. Intrarea în circulație este planificată pentru iunie 2026, iar valoarea contractului se ridică la peste 767 milioane lei.

În paralel, un proiect de 12 automotoare pe bază de hidrogen marchează intrarea României într-o zonă tehnologică experimentală. Procedura de achiziție este în etapa finală de evaluare, cu o singură ofertă depusă de un consorțiu Siemens Mobility. Și acest proiect a fost inițial finanțat prin PNRR, însă în prezent este în căutarea unei noi surse de finanțare. Valoarea depășește 724 milioane lei.

Portofoliul este completat de nouă rame electrice interregionale RE-IR-2, finanțate prin Fondul de Modernizare, cu un contract de finanțare semnat în 2025 și o valoare de aproape 376 milioane lei.

În paralel, sunt pregătite noi achiziții. Printre acestea se află 23 de locomotive electrice cu sisteme ERTMS, finanțate din Fondul de Modernizare, cu licitație lansată și termen de depunere a ofertelor în martie 2026. De asemenea, este planificată extinderea flotei regionale prin 58 de rame electrice RE-R2 și RE-R3, destinate conectării centrelor urbane din întreaga rețea electrificată sau în curs de electrificare.

Componenta de modernizare a materialului rulant existent vizează 55 de locomotive electrice, conversia a 20 de locomotive diesel-hidraulice în locomotive cu acumulatori și modernizarea a 139 de vagoane de călători, inclusiv vagoane clasă, de dormit, cușetă și restaurant. Implementarea este realizată de CFR Călători, cu obiectivul creșterii calității serviciilor și al alinierii la infrastructura modernizată.

În ansamblu, documentul indică o accelerare a investițiilor, dar și o reconfigurare a finanțării. Mai multe proiecte sunt mutate din PNRR către Fondul de Modernizare, iar altele rămân în căutarea unei surse stabile de finanțare. Gradul de absorbție raportat pentru perioada 2022–2026 este de 83,53% pentru proiectele CFR SA.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține că proiectele sunt monitorizate prin mecanisme de control, indicatori de performanță, verificări în teren și audit extern național și european. Informațiile actualizate sunt publicate periodic pe platforma CFR SA dedicată proiectelor finanțate din fonduri europene.

Ce trebuie să reținem

1. Trenurile interregionale (Alstom Coradia Stream – 37 unități)

Acestea sunt destinate distanțelor lungi și conectării Capitalei cu marile orașe. Unele au intrat deja în circulație (2024–2025), restul urmează până în 2026-2027:

• București – Constanța (deja operațional)
• București – Brașov (deja operațional)
• București – Craiova – Timișoara – Arad
• București – Brașov – Sighișoara – Deva – Arad
• București – Buzău – Pașcani – Iași
• București – Buzău – Pașcani – Suceava
• București – Buzău – Focșani – Galați
• București – Giurgiu (după finalizarea electrificării liniei)
• Rute secundare: Conexiuni spre Târgu Jiu, Petroșani și Simeria.

2. Trenurile regionale (PESA Bydgoszcz – 62 unități)

Acestea vor circula pe distanțe medii, între centrele urbane importante, pe 10 secțiuni principale electrificate:

• Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor
• Cluj Napoca – Baia Mare
• Brașov – Gheorgheni
• Bacău – Piatra Neamț
• București – Ploiești – Buzău
• București – Târgoviște
• București – Craiova
• Craiova – Calafat
• Pașcani – Iași
• Timișoara – Arad

3. Trenurile cu hidrogen (12 unități – tehnologie nouă)

Sunt vizate în special rutele care nu sunt încă electrificate, pentru a înlocui vechile automotoare diesel:

• București – Pitești
• București – Aeroport Otopeni (frecvență crescută)
• Pitești – Curtea de Argeș
• Pitești – Slatina – Craiova

4. Rutele pentru cele 20 de rame PESA (interregionale RE-IR2)

Acestea vor asigura legături transversale între regiuni (Transilvania – Moldova – Dobrogea):

• Cluj Napoca – Sighișoara – Brașov – București
• Iași – Bacău – Focșani – București
• Suceava – Bacău – București
• Brașov – București – Constanța

Notă importantă: Viteza de circulație de 160 km/h va fi atinsă doar pe secțiunile de cale ferată modernizate deja (ex: București–Constanța, București–Predeal, parțial spre Arad), în timp ce pe restul rutelor trenurile vor merge cu viteza maximă permisă de infrastructura actuală, dar cu un confort mult sporit (aer condiționat, Wi-Fi, zone bar/bistro).