Hidro Prahova, reacție după raportul Curții de Conturi. Bilanț, proiecte și măsuri

HIDRO PRAHOVA S.A., compania care furnizează apă și asigură canalizarea în județul Prahova, a transmis un punct de vedere după ce un raport al Curții de Conturi, care acoperă perioada ianuarie 2023 – noiembrie 2025, a ajuns în spațiul public. Compania susține că problemele semnalate de auditori trebuie raportate la cele trei conduceri care s-au succedat în acel interval și explică, punctual, cum a fost salvat de la pierdere un proiect european de peste 332 de milioane de lei, cel al stației de epurare de la Breaza.

Raportul, blocajele și cele trei conduceri

Documentul Curții de Conturi cu numărul 58796, datat 28 august 2026, analizează activitatea HIDRO PRAHOVA în perioada 1 ianuarie 2023 – 30 noiembrie 2025. În acest interval, la conducerea companiei s-au succedat trei directori generali, actualul director general, Andrei Bontic, preluând mandatul abia la 27 februarie 2025.

Compania a cerut deja drept la replică publicațiilor care au preluat informații din raportul de audit, dar a ales să ofere și o explicație mai amplă, dincolo de spațiul limitat al unei replici.

„HIDRO PRAHOVA S.A. nu contestă constatările raportului Curții de Conturi și nu urmărește să le minimalizeze”, se arată în punctul de vedere al societății, care adaugă că, acolo unde a fost cazul, concluziile auditorilor au fost urmate de măsuri de remediere.

ACTUALITATE

Prețul apei în Prahova rămâne neschimbat în 2026. Cum a luat HidroPrahova decizia

ACTUALITATE

Fonduri europene de peste 3,4 miliarde de lei. Cum a intervenit HIDRO PRAHOVA pentru salvarea proiectelor

Stația de epurare de la Breaza, cât pe ce să fie pierdută

Șantierul stației de epurare a apelor uzate de la Breaza este parte a unui contract de peste 332,7 milioane de lei, inclus în proiectul de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare din Prahova.

La preluarea mandatului actual, contractul de execuție era deja reziliat, șantierul se afla în conservare, exista un litigiu cu fostul antreprenor, iar finanțarea nerambursabilă pentru finalizarea lucrărilor nu mai era disponibilă. Utilajele și șantierul fuseseră preluate de companie încă din martie 2024, dar obiectivul rămăsese practic abandonat până la schimbarea conducerii.

Miza financiară era una uriașă.

„Nefinalizarea proiectului până la sfârșitul anului 2025 ar fi însemnat returnarea în totalitate a finanțării aferente, în valoare de 332.744.555 lei”, transmite compania, care avertizează că pierderea banilor „putea conduce chiar la intrarea societății în faliment”.

Noua conducere a comandat o expertiză tehnică și financiară și a decis continuarea lucrărilor din surse proprii, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a acceptat prelungirea termenului de finalizare până la 31 decembrie 2026.

Șapte din 24 de proiecte europene erau contractate

Situația nu era mai bună nici la nivelul întregului portofoliu de investiții europene. Din cele 24 de proiecte finanțate din fonduri europene aflate în derulare, doar 7 erau contractate la momentul preluării mandatului, în timp ce alte 17 înregistrau întârzieri sau probleme procedurale care puneau în pericol calendarul de implementare.

Riscul nu era unul teoretic. Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din Prahova, derulat pentru perioada de programare 2014-2020, are o valoare totală de peste 3,4 miliarde de lei, din care aproape 2,2 miliarde de lei, adică 85%, reprezintă finanțare nerambursabilă. Compania susține că neîndeplinirea indicatorilor contractuali putea duce la pierderea acestei finanțări și chiar la obligația de a returna sumele deja încasate.

Pentru a evita acest scenariu, au fost reorganizate comisiile de evaluare, au fost fixate termene și responsabilități clare, iar derularea procedurilor a intrat sub monitorizare managerială directă.

O singură autorizație sanitară, la preluarea mandatului

Un alt capitol sensibil ține de conformarea legală a serviciilor operate de companie. La preluarea mandatului, HIDRO PRAHOVA deținea Autorizație Sanitară de Funcționare pentru o singură localitate, Șotrile.

De atunci, au fost obținute alte 9 autorizații, pentru Câmpina, Poiana Câmpina, Azuga, Bușteni, Sinaia, Comarnic, Breaza, Adunați și Dumbrăvești, iar pentru încă 10 obiective procedurile sunt în desfășurare. În paralel, compania a făcut și investiții din surse proprii în rețele de apă și canalizare, rezervoare și surse alternative de alimentare, în mai multe localități din județ.

Contoare noi și un tarif care nu a mai crescut

Pe zona pierderilor de apă, un indicator concret arată ritmul schimbării: de la preluarea mandatului actual au fost montate aproximativ 7.500 de contoare de apă cu citire radio, față de doar circa 700 instalate în intervalul 2023 – februarie 2025.

Compania a mai reușit să evite o majorare de preț la apă. Strategia tarifară aprobată în 2022 prevedea pentru 2026 o creștere de aproximativ 12,5%, inclusiv din cauza inflației.

Noua conducere a cerut modificarea acestei strategii, astfel încât tariful să rămână la nivelul actual, în ciuda creșterii costurilor de operare, a prețului apei plătit către furnizori, a contribuției către Apele Române și a majorării salariului minim.