Holera, o infecție contagioasă, tratabilă, dar și letală

Holera este o boală infecțioasă acută, contagioasă, cauzată de o bacterie: vibrionul holeric (Vibrio cholerae). Această boală bacteriană se răspândește de obicei prin apa contaminată, spune prof. dr. Carmen Dorobăț.

Holera este asociată cu diaree severă, apoasă, pierderea de lichide și electroliți, precum și cu deshidratare severă.  Dacă nu este diagnosticată și tratată, holera poate fi letală în doar câteva ore, ”chiar și în cazul persoanelor cu sistem imunitar puternic”, avertizează medicii infecționiști.

Simptomele holerei sunt: scaunele diareice apoase, vărsături, crampe musculare, pierderea masivă și rapidă a fluidelor generând o deshidratare severă.

Holera poate duce chiar la deces din cauza unei toxine puternice (CTX) pe care bacteria o produce în intestinul subtire. Această toxină se leagă de pereții intestinali, unde interferează cu fluxul normal de sodiu și clorură. Acest lucru determină organismul să secrete cantități enorme de apă, ceea ce duce la diaree si la o pierdere rapida de fluide si saruri (electroliți).

Apa și alimentele contaminate sunt principala sursa de infecție cu holeră, dar și fructele și legumele nefierte pot conține bacteria care provoacă holeră.

Tratamentul administrat prompt, constând în rehidratare fie prin perfuzie intravenoasă, fie pe cale orală, dar și un antibiotic pentru limitarea riscului de răspândire a bacteriei în organism, poate asigura vindecarea.

Recomandări

Prof. dr. Carmen Dorobăț ne recomandă să respectăm măsurile de igienă elementare: spălatul pe mâini înainte și după ce mâncăm, preparăm alimentele și folosim toaleta: spălatul sub jet puternic a legumelor și fructelor; pregătirea termică a alimentelor;  atenție la sursele de apă ca aceasta să fie potabilă, indicată fiind apa îmbuteliată;  atenție inclusiv unde ne scăldăm, să nu înghițim apă, să avem grijă că apa poate pătrunde și prin nas,  iar după ieșirea din apă să facem duș.

”Persoanele care vin din zonele unde sunt cazuri de holeră trebuie să fie verificate în privința stării de sănătate, iar cele care pleacă spre zonele respective să aibă grijă de tot ceea ce înseamnă condiții de igienă, inclusiv zonele unde se cazează, spațiile unde se alimentează și de unde beau apă”, spune prof. dr. Dorobăț.