Iarna din 1954 a îngropat Bucureștiul în zăpadă! Fotografii uimitoare

Publicat: 29 ian. 2023, 23:23, de Aura Bănescu, în LIFESTYLE , ? cititori
Iarna din 1954 a îngropat Bucureștiul în zăpadă! Fotografii uimitoare

Iarna din 1954 rămâne una memorabilă pentru că atunci a nins atât de mult, încât Bucureștiul era îngropat în zăpadă. Zăpada depusă depășea înălțimea casei, iar oamenii nu reușeau să deschidă nici măcar geamurile și era imposibil să ieși din casă.

Pentru a putea ieși din casă în iarna din ’54, oamenii au săpat tuneluri prin zăpadă, de la ușă până în stradă. Potrivit statisticilor meteorologilor, în februarie 1954 viscolul a atins o viteză record în Bucureşti: 126 de kilometri la oră și au căzut cantități uriașe de zăpadă, care a îngropat orașul. Urgia a început pe 1 februarie şi primul „val” a ţinut pînă pe 4 februarie.

Un alt record consemnat în 3 februarie 1954 vizează cantitatea maximă de zăpadă depusă: 116l/mp în 24 de ore, la Griviţa.

Au urmat încă trei, în 7-9 februarie, 17-19 februarie şi 22-24 februarie.

Cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM a fost tot atunci, la Călăraşi: 173 cm, troienele atingând însă în unele zone din sud-estul ţării şi 5 metri.

„Pe 2 februarie, când ne-am trezit, zăpada era deja peste case, nu mai puteam deschide uşile. A ieşit fiecare cum a putut, au început să sape tuneluri în sus, să iasă la lumină. A muncit toată lumea, cu lopeţi, cu sănii. Mergeam pe deasupra caselor. Mai încolo, cînd s-a croit drum tramvaielor, ele mergeau pe linii jos, şi la 3-4 metri mergeau oamenii, pe sus. Am avut atunci zăpadă prin curţi pînă în luna mai. Erau unii care îşi puneau vinul şi apa la răcit în zăpada din februarie”, îşi amintesc oamenii care au prins „marele viscol”.

Fostul ministru al Apărării, generalul Ion Coman, își amintea, acum câțiva ani, acea iarnă teribilă: „Armata a fost şi atunci alături de oameni. Aveam tancuri, amfibii, cărora le pusesem lame. Militarii au salvat sute de oameni îngropaţi sub troiene în casele lor, au săpat tuneluri, au dus la spital, cu tancurile, femei gravide, au aprovizionat populaţia cu alimente”.

Cea mai friguroasă zi din România a fost în data de 10 februarie 1929, când s-au înregistrat la staţia meteorologică Vf. Omu minus 38 de grade Celsius.

In Bucureşti, temperatura minima absolută a fost de minus 30 grade Celsius înregistrată în 6 februarie 1954. Şi Constanţa a fost la un moment dat o mică Siberie.

În 1929, Marea Neagră a îngheţat pe o distanță de cinci kilometri, producându-se adevărate iceberguri la topirea păturii compacte de gheaţă, potrivit Antena 3.

foto: Facebook