Înarmarea dă peste cap deficitul! Ne vom împrumuta mai mult și mai scump

Un deficit bugetar de 2,07% din PIB în primele 3 luni ale anului poate afecta economia în mai multe feluri, atât pozitiv cât și negativ, depinzând de contextul general economic și de modul în care este gestionat.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a anunțat că deficitul bugetar în primele trei luni s-a ridicat la 2,07% din PIB. Acest fenomen este însoțit de o creștere semnificativă a cheltuielilor, care au înregistrat o dublare față de aceeași perioadă a anului precedent.

„Vestea privitoare la contul de execuție bugetară preliminar, este de 2,07% din PIB. Aici s-a creat o întreagă dezbatere asupra valorii deficitului bugetar la sfârșitul lunii martie, 35 miliarde lei, zic eu, mai optimist… merge spre 36 miliarde lei, dar trebuie să punctăm câteva lucruri importante legate de valoarea investițiilor, pentru că noi venim din luna decembrie cu contracte pe care le-am avut încheiate pentru industria de apărarea, care au generat plăți de 5 miliarde lei în luna ianuarie și în luna februarie, pe de o parte, iar pe de altă parte fiind o iarnă mai ușoară proiectele de investiții s-au implementat în continuare. Mă uitam în contul de execuție bugetară și numai din fonduri naționale aveam cheltuieli de capital de 14,7 miliarde lei, la care se adaugă PNRR cu 2,7 miliarde lei și Cadrul Financiar Multianual pentru Politica de Coeziune, unde avem, de asemenea, în jur de 12 miliarde lei. Sigur, aici ajustările care țin de Fondul Social European și tot ceea ce noi avem în vedere pentru ajustarea acestor tipuri de cheltuieli nu întreaga sumă este socotită cheltuială cu investițiile, dar, așa cum o să vedeți în ceea ce vom publica la termenul scadent, după ce se închide Contul de Execuție Bugetară, cheltuielile cu investițiile au crescut, față de perioada precedentă a anului trecut, de aproximativ două ori”, a declarat Marcel Boloș.

Un factor important care a contribuit la acest deficit a fost realizarea unor plăți substanțiale pentru contracte de înarmare, în valoare de 5-6 miliarde de lei, în primele luni ale anului. Această investiție în securitatea națională aduce cu sine o presiune suplimentară asupra bugetului, generând întrebări și dezbateri privind echilibrul între nevoile de apărare și stabilitatea financiară a țării.

În fața acestor cifre alarmante, Ministerul Finanțelor a anunțat că va efectua o analiză amănunțită a situației financiare a statului. Marcel Boloș a subliniat, în cadrul unui eveniment organizat de Profit.ro, că, în ciuda contextului politic încărcat, cu alegeri programate pentru acest an, eforturile vor fi direcționate către menținerea cheltuielilor sub control. Această asigurare vine în contextul unei presiuni crescute asupra resurselor financiare, iar abilitatea Guvernului de a gestiona această situație devine crucială pentru stabilitatea economică și socială a țării.

Un deficit bugetar de 2,07% din PIB în primele 3 luni ale anului poate afecta economia în mai multe feluri, atât pozitiv cât și negativ, depinzând de contextul general economic și de modul în care este gestionat.

Iată potențialele efecte negative:

• Creșterea datoriei publice: Deficitul bugetar se finanțează, de obicei, prin împrumuturi, ceea ce duce la creșterea datoriei publice. O datorie publică mare poate:
  • Mări povara plăților de dobândă: Guvernul trebuie să aloce o parte din buget pentru plata dobânzilor la datorie, reducând astfel sumele disponibile pentru investiții sau programe sociale.
  • Reduce încrederea investitorilor: O datorie publică mare poate speria investitorii străini, ducând la creșterea dobânzilor la împrumuturi și îngreunând finanțarea guvernului.
  • Limitează flexibilitatea guvernului în caz de criză: Dacă datoria publică este deja mare, guvernul are mai puține resurse disponibile pentru a lua măsuri de stimulare economică în caz de recesiune.
• Inflație: Pentru a finanța deficitul, guvernul poate apela la tiparirea de monedă sau vânzarea de obligațiuni guvernamentale Băncii Centrale. Aceste acțiuni pot duce la creșterea inflației, erodând puterea de cumpărare a populației și descurajând investițiile.

Efecte pozitive potențiale:

• Stimularea economică pe termen scurt: Un deficit bugetar finanțat prin cheltuieli mai mari (de ex: investiții în infrastructură) poate duce la creșterea economică pe termen scurt prin crearea de locuri de muncă și stimularea cererii agregate.

Prin Tratatul UE, o țară membră nu poate avea un deficit anual mai mare de 3% din PIB.

Deficit bugetar de 2,07% din PIB în primele trei luni: O analiză

Context:

• Deficit bugetar de 36 miliarde lei (2,07% din PIB) în primele trei luni ale anului 2024.
• Creștere semnificativă comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent (22,75 miliarde lei, 1,42% din PIB).

Motive:

• Plăți de 5-6 miliarde de lei pentru contracte de înarmare în luna ianuarie și februarie.
• Creșterea cheltuielilor cu investițiile:
  • 14,7 miliarde lei din fonduri naționale.
  • 2,7 miliarde lei din PNRR.
  • 12 miliarde lei din Cadrul Financiar Multianual pentru Politica de Coeziune.
• Iarnă ușoară care a permis implementarea proiectelor de investiții.

Evoluția lunară:

• Deficit semnificativ în ianuarie (7,9 miliarde lei) și februarie (21 miliarde lei).
• Martie: minim lunar (7 miliarde lei).

Factori care au influențat:

• Venituri lunare sub media anuală la ANAF.
• Colectarea de venituri ușor peste program în ianuarie-martie.

Impactul:

• Creșterea datoriei publice.
• Presiune inflaționistă.

Perspective:

• Deficitul bugetar estimat pentru 2024: 86,6 miliarde de lei (5% din PIB).
• Riscuri de derapaje la cheltuieli ale statului în contextul anului electoral.

Concluzie:

• Deficitul bugetar de 2,07% din PIB în primele trei luni este o problemă importantă care necesită o monitorizare atentă și măsuri concrete pentru a fi menținut sub control.
• Este importantă o gestionare eficientă a cheltuielilor publice și o creștere a veniturilor pentru a evita creșterea semnificativă a datoriei publice și a inflației.