Inspecția Judiciară încalcă normele Uniunii Europene

Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi în România sunt contrare dreptului Uniunii, a decis avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek.

Conform specialistului dreptul Uniunii nu se opune unor dispoziţii care răspunderea statului pentru erorile judiciare şi la acţiunea în regres formulată de stat împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau de gravă neglijenţă a acestuia. Dar există o condiție care prevede că aceste cazuri trebuie să aibă probe concrete și proceduri să ofere suficiente garanţii, se arată într-un comunicat de presă al CJUE care detaliază concluziile avocatului general.

„În vederea ameliorării independenţei şi eficienţei sistemului judiciar şi în cadrul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, România a adoptat legile generic denumite «ale justiţiei»”, reaminteşte CJUE.

Astfel, Comisia a instituit un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV), „în cadrul căruia aceasta raportează periodic progresul realizat de România în ceea ce priveşte independenţa şi buna funcţionare a sistemului judiciar. Între luna septembrie a anului 2018 şi luna martie a anului 2019, Guvernul României a adoptat cinci ordonanţe de urgenţă care au modificat legile justiţiei şi au adăugat noi dispoziţii la acestea. Unele dintre aceste modificări au fost evaluate negativ în rapoartele MCV din 2018 şi din 2019″, se mai menţionează în comunicat.

CJUE precizează că, în acest context, mai multe instanţe judecătoreşti din România i-au adresat întrebări prin care i-au solicitat să stabilească caracterul, valoarea juridică şi efectele MCV şi ale rapoartelor periodice adoptate în temeiul acestuia. De asemenea, se solicită Curţii să stabilească dacă recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei sunt obligatorii pentru autorităţile române.

Mai mult, adaugă CJUE, „sunt vizate trei aspecte instituţionale ale acestei reforme: numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare, înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei secţii specifice însărcinate cu investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi modificarea dispoziţiilor privind răspunderea materială a judecătorilor. Se solicită Curţii să stabilească compatibilitatea acestora cu principiile statului de drept, protecţiei jurisdicţionale efective şi independenţei justiţiei, prevăzute într-o serie de dispoziţii de drept al Uniunii”.

În concluziile prezentate avocatul general Michal Bobek propune Curţii, în primul rând, să declare că decizia de stabilire a unui Mecanism de Cooperare şi Verificare constituie un act adoptat de o instituţie a Uniunii, a fost adoptată în mod valabil în temeiul Tratatului de aderare şi este obligatorie din punct de vedere juridic pentru România.

„Rapoartele periodice adoptate de Comisie în temeiul acesteia nu sunt însă obligatorii din punct de vedere juridic, dar trebuie luate în considerare în mod corespunzător de acest stat membru”, adaugă avocatul general.

Mai multe articole...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole