Judecătorul Nicolau atacă dur: Moroșanu creează confuzie, nu claritate în justiție
Judecătorul Bogdan Nicolau, de la Tribunalul Brăila, cu peste 22 de ani experiență în magistratură, a publicat un articol amplu pe platforma juridice.ro, în care analizează și critică afirmațiile făcute de judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București, într-un interviu acordat site-ului Recorder. Nicolau susține că discursul acesteia nu aduce clarificări reale despre funcționarea sistemului judiciar, ci generează confuzie și suspiciune.
„Am urmărit interviul așteptând «dezvăluiri» cu impact. Concluzia mea este că, în lipsa unor fapte concrete, intervenția publică se bazează mai degrabă pe sugestii și temeri personale. Dacă acestea sunt «marile dezvăluiri», atunci problema nu este tăcerea din sistem, ci zgomotul”, notează magistratul.
Nicolau subliniază că critica publică a unui magistrat trebuie să fie susținută de date verificabile și asumate, nu de afirmații generale care nu pot fi confirmate sau infirmate. „În lipsa unor fapte concrete, a unor explicații asumate și a unor delimitări clare, tot acest discurs nu produce clarificare, ci confuzie și suspiciune”, avertizează judecătorul.
Justiția ca „SRL” și limitele criticii instituționale
Un punct central al analizei lui Nicolau vizează afirmația potrivit căreia justiția ar funcționa ca un „SRL”, cu președinții de instanțe care numesc vicepreședinții și președinții de secții. Magistratul explică că această organizare este stabilită prin lege și este aplicată la toate instanțele, subliniind că modificările legislative din 2022 au avut rațiuni instituționale clare.
Referitor la modul de alegere a membrilor colegiului de conducere, Nicolau respinge ideea că ar fi existat candidați „impusi” sau lipsa unei alternative reale, amintind că membrii colegiului se aleg prin vot secret. „Cine vrea votează, cine nu, nu. Simplu”, afirmă magistratul.
Opinii juridice și acuzația de influențare
Judecătorul critică și sugestia că, în cadrul seminariilor profesionale, ar fi existat îndemnuri la „blândețe” față de infractori. Nicolau subliniază că astfel de întâlniri sunt dedicate dezbaterii problemelor de drept și exprimării de opinii juridice, iar exprimarea unei opinii nu poate fi calificată drept influențare.
Corupția, pensiile și protestele magistraților
Nicolau respinge afirmațiile privind reapariția corupției în justiție, considerând că astfel de declarații, neînsoțite de fapte concrete, sunt periculoase și aruncă suspiciuni asupra tuturor președinților de curți de apel și asupra președintelui Înaltei Curți. De asemenea, judecătorul precizează că deciziile privind protestele magistraților au aparținut Adunărilor Generale, fiecare judecător votând potrivit propriei conștiințe.
Impactul discursului public nefundamentat
În final, Nicolau atrage atenția asupra efectelor negative ale discursului public nefundamentat al unui magistrat. „Discursul public al unui magistrat nu este un exercițiu de storytelling și nici o formă de terapie personală. Astfel de intervenții lovesc direct în credibilitatea fiecăruia dintre noi și afectează încrederea publică”, afirmă magistratul.
Bogdan Nicolau încheie articolul precizând că îndeamnă la „o evaluare onestă a argumentelor și formarea unei opinii proprii”, demers pe care îl consideră esențial pentru sănătatea sistemului judiciar.