Grindeanu, Bolojan, Fritz și Kelemen, față în față cu Nicușor Dan. Președintele îi cheamă joi la Cotroceni

După săptămâni de negocieri blocate pe grilele din sectorul public, Nicușor Dan îi cheamă joi, 20 august, la Palatul Cotroceni pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, pe tema noii Legi a salarizării. Președintele ar urma să caute un consens politic pe marile axe ale reformei, astfel încât proiectul să poată fi trimis Parlamentului într-o nouă sesiune extraordinară, potrivit unor surse politice.

Nicușor Dan mută decizia pe Legea salarizării la nivel politic

Runda de joi vine după o etapă tehnică desfășurată simultan pe mai multe paliere. Miercuri ar mai urma o serie de discuții între experți, iar partidele ar urma să primească tot atunci o nouă formă a proiectului, pe care să o analizeze înaintea întâlnirii de la Cotroceni.

La Palatul Cotroceni sunt așteptați Sorin Grindeanu din partea PSD, Ilie Bolojan din partea PNL, Dominic Fritz din partea USR și Kelemen Hunor din partea UDMR. Sunt cei patru lideri care au participat la negocierile din ultimele luni pe acest proiect.

Mai mult, dacă va exista un acord asupra marilor axe ale reformei, forma rezultată din negocieri ar urma să fie făcută publică înainte de a fi depusă în Parlament. Ulterior, ar urma convocarea unei sesiuni extraordinare pentru dezbaterea și adoptarea legii.

POLITICĂ

Nicușor Dan, după decizia CCR pe Legea integrității: „Argumentele mele erau foarte solide”

POLITICĂ

Legea salarizării, croită în ultimele zece zile. Vom avea o lege, dar nu și pace salarială

Nu este prima intervenție a Administrației Prezidențiale în acest dosar. În iulie au avut loc deja discuții între partide la Cotroceni, iar Ministerul Muncii a precizat că este vorba despre un „exercițiu de mediere” pentru îndeplinirea jalonului privind reforma salarizării.

Proiectul a rămas blocat pe Sănătate, Educație și administrație

Legea salarizării este unul dintre cele mai dificile proiecte aflate în negociere, atât din cauza impactului bugetar, cât și a distanței dintre pozițiile partidelor și cele ale sindicatelor.

Tensiunile au apărut în special pe salariile din Sănătate, Educație și administrația publică. PSD s-a opus public unor variante discutate anterior, iar Sorin Grindeanu a afirmat că social-democrații nu vor vota o lege care, în opinia lor, ar conduce la austeritate în aceste domenii.

Referitor la conținutul grilelor, Ministerul Muncii și experții Băncii Mondiale au lucrat în ultimele luni la mai multe variante. Proiectul pus anterior în dezbatere prevedea, între altele, un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar și o valoare de referință de 4.100 de lei pentru 2027.

Tot în iulie, Ilie Bolojan admitea că proiectul nu este finalizat și că va fi nevoie de o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului pentru adoptarea lui.

O penalitate de 770 de milioane de euro presează calendarul

Presiunea pentru găsirea rapidă a unei formule politice vine și din PNRR. Reforma salarizării reprezintă un jalon de care este legată o penalitate de aproximativ 770 de milioane de euro în cazul neîndeplinirii angajamentelor.

Dragoș Pîslaru declara anterior că termenul avut în vedere pentru adoptarea și punerea în aplicare a reformei este 31 august.

Ba mai mult, în cursul negocierilor din iulie, Pîslaru arăta că solicitările formulate de instituții și de sindicate depășeau 20 de miliarde de lei, în timp ce constrângerile fiscal-bugetare impuneau o anvelopă considerabil mai redusă. Varianta negociată ajunsese la un impact de până la aproximativ 12,1 miliarde de lei.

Autoritățile au susținut totodată că reforma trebuie să corecteze diferențele acumulate între categoriile de bugetari, fără ca veniturile salariale aflate în plată să fie reduse. Eventualele diferențe ar urma să fie acoperite prin mecanisme compensatorii.

Guvernul interimar nu poate duce singur legea în Parlament

Negocierile sunt complicate și de situația politică actuală. Ministerul Muncii a precizat în iulie că, fiind parte a unui Guvern cu atribuții limitate, nu desfășoară un proces legislativ formal pentru adoptarea legii, ci asigură suportul tehnic necesar negocierilor.

Adică instituția a fost solicitată de Administrația Prezidențială să asigure „secretariat tehnic” pentru discuțiile dintre partide, astfel încât proiectul rezultat să fie asumat în Parlament de deputați și senatori, prin inițiativă parlamentară, potrivit explicațiilor ministrului interimar al Muncii.