Legea salarizării: cum vrea statul să recalculeze toate salariile bugetarilor – coeficient × 4.100 de lei

Aproape 1,275 milioane de angajați ai statului ar urma să intre, de la 1 decembrie 2026, într-un sistem salarial reconstruit de la temelie. Noua formulă pare simplă: funcția primește un coeficient, coeficientul se înmulțește cu o valoare de referință, apoi se adaugă vechimea și drepturile permise expres de lege.

Simplitatea este însă numai la suprafață.

În anexele, excepțiile și mecanismele de protecție a veniturilor vechi se va decide cine primește mai mult, cine rămâne pe loc și cine va fi plătit diferit față de colegul angajat după intrarea în vigoare a legii.

Mai întâi: este proiect, nu lege

Ministerul Muncii a publicat forma revizuită după 14 reuniuni cu instituții și sindicate.

Documentul a fost predat partidelor proeuropene, care trebuie să decidă dacă îl preiau ca inițiativă parlamentară.

Guvernul fiind interimar, Ministerul Muncii joacă numai rolul de secretariat tehnic.

Parlamentarii pot modifica grilele, sporurile și chiar formulele. Prin urmare, niciun salariu prezentat acum nu trebuie tratat drept definitiv.

Ministerul susține că proiectul îndeplinește Jalonul 420 din PNRR și are acordul Finanțelor, cu respectarea traiectoriei bugetare.

Jalonul este asociat unei plăți de aproximativ 770 de milioane de euro, potrivit ministrului Dragoș Pîslaru.

Adoptarea unei legi nu garantează însă automat acceptarea ei de către Comisia Europeană. Proiectul și anexele – Ministerul Muncii

Ecuația de bază

Formula centrală este:

Salariul de bază = coeficientul funcției × 4.100 de lei + majorările de vechime

Valoarea de referință de 4.100 de lei este prevăzută pentru decembrie 2026 și anul 2027.

După aceea, va putea fi modificată anual, în funcție de situația bugetară și de reducerea ponderii cheltuielilor salariale în PIB.

Funcțiile sunt împărțite în 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți.

Scara începe la 1 și se termină la 8.

Pentru gradația zero, un coeficient 1 înseamnă 4.100 de lei brut, iar coeficientul 8 înseamnă 32.800 de lei brut.

Coeficientul nu se alege liber.

El apare în anexele dedicate celor șapte familii ocupaționale și trebuie să reflecte studiile, complexitatea muncii, responsabilitatea, autonomia și impactul deciziilor.

Vechimea se adaugă succesiv

Pentru funcțiile de execuție, coeficienții din anexe sunt calculați la gradația zero.

Majorările de vechime se aplică succesiv:

Procentele nu se adună pur și simplu. Ele se aplică succesiv asupra salariului deja majorat.

Un angajat cu coeficientul 2 pleacă de la 8.200 de lei brut.

După peste 20 de ani de vechime, salariul său de bază ar ajunge la aproximativ 10.210 lei, înaintea sporurilor și a altor drepturi.

O schimbare importantă: se iau în calcul integral și anii lucrați anterior în sectorul privat.

Vechimea nu mai începe de la zero odată cu intrarea la stat!

Raportul 1 la 8 nu privește neapărat venitul final

Proiectul proclamă un raport maxim de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază.

Această limită nu trebuie confundată cu raportul dintre veniturile totale.

Peste salariul de bază pot apărea sporuri, indemnizații, ore suplimentare, gărzi, prime și premii de performanță.

Prin urmare, venitul lunar efectiv poate depăși proporția 1 la 8.

Raportul ordonează grila. Nu elimină toate diferențele produse în jurul ei.

Nimeni nu pierde salariul. Dar apare o diferență tranzitorie

Acordul politic mediat de Cotroceni promite că niciun angajat nu va suferi o reducere a venitului total.

Proiectul încearcă să respecte promisiunea printr-o „diferență salarială tranzitorie”.

Dacă venitul calculat prin noua lege este mai mic decât cel primit în decembrie 2026, angajatul păstrează diferența sub forma unui drept separat.

Este o plasă de siguranță, nu o integrare a vechiului venit în noul salariu de bază.

Personalul angajat după intrarea în vigoare a legii nu primește această diferență.

Astfel, doi oameni aflați pe aceeași funcție ar putea avea temporar venituri diferite: unul protejat de salariul vechi, celălalt plătit exclusiv după grila nouă.

Contractele colective nu mai pot inventa drepturi

Proiectul stabilește că salariile și celelalte drepturi bănești sunt exclusiv cele prevăzute de lege.

Tare de tot!!!

Contractele colective, acordurile și contractele individuale nu vor putea negocia sume suplimentare care depășesc cadrul legal.

Este tentativa statului de a închide fabrica de excepții, asimilări și avantaje obținute separat de diferite instituții.

Va reduce probabil litigiile generate de interpretări divergente, dar nu le poate face să dispară prin simpla proclamare a uniformității.

Cine intră în sistem

Legea acoperă administrația centrală și locală, Parlamentul, Președinția, Guvernul, justiția, instituțiile finanțate din buget ori din venituri proprii, demnitarii, magistrații, funcționarii publici și personalul cu statute speciale.

BNR rămâne în afara sistemului.

Pentru funcțiile de conducere, demnitari, înalți funcționari, militari și polițiști, vechimea este inclusă în salariul funcției.

Majorările demnitarilor vor fi însă introduse treptat, până în 2031.

Cât costă reforma

Impactul bugetar negociat a urcat de la aproximativ 8 miliarde la 12,1 miliarde de lei, în timp ce solicitările cumulate ale sindicatelor ar fi depășit 20 de miliarde.

Aici se află adevărata limită a legii.

Coeficienții pot fi eleganți, gradele pot fi echitabile, iar principiile impecabile.

Dacă valoarea de referință este ținută pe loc din motive bugetare, întreaga grilă îngheață odată cu ea.

Noua lege încearcă să pună ordine într-un sistem crescut prin excepții, sporuri și procese.

Arhitectura este mai limpede decât cea actuală.

Dar echitatea nu va fi decisă de formula tipărită pe prima pagină, ci de coeficientul primit de fiecare funcție, sporurile păstrate în anexe și banii pe care viitoarele guverne vor accepta să-i pună în valoarea de referință.