Prima reacție a șefului SPP în scandalul Revoluției și al Mineriadei. Lucian Pahonțu neagă acuzațiile: Nu am fost la baricada de la Intercontinental

Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază, respinge acuzațiile în scandalul Revoluției. Șeful SPP recunoaște că a fost comandant de pluton în Trupele de Securitate și că s-a aflat în centrul Capitalei în noaptea de 21 decembrie. Totuși, susține el, unitatea sa nu a ajuns la baricada de la Intercontinental, nu avea muniție asupra sa și nu a intrat în contact cu revoluționarii. El respinge și acuzațiile legate de Mineriadă și anunță că așteaptă verificările CNSAS.

Lucian Pahonțu neagă acuzațiile din scandalul Revoluției

Șeful SPP califică acuzațiile drept „neadevărate și lipsite de fundament” și încearcă să reconstituie, oră cu oră, deplasările sale și ale militarilor din subordine în zilele de 21 și 22 decembrie 1989.

„Decembrie 1989 și iunie 1990 sunt răni deschise ale României. Oamenii care au murit sau au suferit atunci, rudele lor și toți românii merită adevărul, iar cei care ocupă funcții de încredere publică au datoria să răspundă întrebărilor despre trecutul lor. De aceea răspund, cu fapte care pot fi verificate”, a transmis directorul SPP la câteva zile după publicarea dezvăluirilor.

Lucian Pahonțu susține că nu și-a ascuns niciodată parcursul profesional. Mai mult, spune el, datele despre cariera sa sunt publice de ani buni. Șeful SPP respinge încadrarea activității sale din acea perioadă în categoria faptelor de poliție politică.

POLITICĂ

Traian Băsescu, critici dure la adresa șefului SPP după fotografiile de la Bruxelles cu Nicușor Dan. „N-avea ce căuta acolo”

POLITICĂ

Eugen Tomac clarifică fotografia cu Nicușor Dan și Lucian Pahonțu de la Bruxelles

În plus, acesta suține că verificările Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ar trebui să clarifice acuzațiile.

„Poziția mea este simplă: nu am desfășurat niciodată activități care să vizeze încălcarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale și care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de «poliție politică»”, a precizat șeful Serviciului,

Controversa legată de CNSAS s-a amplificat după ce președintele Nicușor Dan a afirmat că, la numirea lui Pahonțu, ar fi existat o verificare inclusiv în relație cu această instituție. Vicepreședintele CNSAS, Mădălin Hodor, a declarat ulterior că nu există un verdict al Consiliului în acest caz și că verificările sunt în desfășurare.

Traseul descris în noaptea de 21 decembrie 1989

Directorul SPP confirmă că a absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi de la Sibiu, la specializarea transmisiuni, și că, între 1987 și 1989, a fost comandant de pluton în Trupele de Securitate. În decembrie 1989 avea 25 de ani, gradul de locotenent și conducea un pluton de transmisiuni din Unitatea Militară 0305, aflată în structura Ministerului de Interne.

Potrivit relatării sale, în seara zilei de 21 decembrie, compania a primit succesiv ordine de deplasare în trei zone ale Capitalei: la Casa Scânteii în jurul orei 20:00, pe platoul din fața restaurantului Cina în jurul orei 21:00 și apoi într-un dispozitiv de blocare pe strada 13 Decembrie, actuala stradă Ion Câmpineanu.

„În seara zilei de 21 decembrie 1989, după ce am primit ordinul în jurul orei 22:00, am intrat în dispozitiv pe strada 13 Decembrie, la intersecția cu strada Academiei, fără a avea asupra noastră muniția care a rămas în lăzi sigilate, în camioanele parcate în zonă”, a afirmat Pahonțu.

Ce spune Pahonțu despre baricada de la Intercontinental

Șeful SPP neagă explicit una dintre principalele acuzații din investigația Recorder: aceea că ar fi fost prezent cu unitatea sa în zona baricadei de la Intercontinental. Acolo, în noaptea de 21 spre 22 decembrie, represiunea s-a soldat cu morți, răniți și sute de persoane reținute.

„Reiterez, fără echivoc: în niciun moment din timpul evenimentelor din 21 și 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflați în subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental și nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, nu am avut muniție asupra noastră și nu am avut niciun contact cu revoluționarii, cu excepția momentului în care aceștia au fraternizat cu militarii”, a declarat directorul SPP.

Lucian Pahonțu citează o declarație publică a generalului Cătălin Ranco Pițu, fost procuror-șef al Secției Parchetelor Militare și magistratul care a semnat ultimul rechizitoriu din Dosarul Revoluției. Potrivit fragmentului reprodus de șeful SPP, fostul procuror ar fi afirmat că nu există nicio probă privind participarea lui Pahonțu la represiune.

Pahonțu respinge acuzațiile legate de Mineriada din 1990

Directorul SPP respinge și acuzațiile referitoare la implicarea sa în violențele împotriva protestatarilor din Piața Universității, în zilele de 13 și 14 iunie 1990. El susține că a rămas în cazarmă și invocă documente păstrate în arhiva Jandarmeriei Române.

„Potrivit acestora, nici eu, nici militarii din subordinea mea nu am părăsit cazarma până în data de 15 iunie 1990, când am primit ordin să particip, cu 72 de militari, la menținerea ordinii publice în Piața Universității”, a punctat Pahonțu.

Șeful SPP afirmă că, la momentul sosirii sale în piață, manifestațiile și violențele se încheiaseră, iar minerii se retrăgeau spre Valea Jiului. Investigația Recorder susține, în schimb, pe baza unor documente și mărturii, că unitatea din care făcea parte a fost implicată în operațiunile din acea perioadă.

Șeful SPP invocă verificările anterioare și cariera sa

Lucian Pahonțu afirmă că activitatea sa a fost verificată de-a lungul anilor de instituțiile competente, inclusiv la numirea în funcția de director al SPP, în decembrie 2005. El consideră imposibil ca eventuale fapte grave să fi rămas nedescoperite.

„De-a lungul timpului, activitatea mea a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate, inclusiv la numirea în funcția actuală, fiind imposibil ca faptele grave, de care sunt acuzat acum, să fi rămas nedescoperite și nesancționate, dacă ar fi existat”, a adăugat directorul Serviciului.

Șeful SPP își apără cei peste 20 de ani la conducerea instituției și invocă programele de cooperare dezvoltate cu structuri din NATO, ONU și Uniunea Europeană, în special cu Statele Unite. El spune că acuzațiile îi afectează demnitatea și cariera militară și cere clarificarea lor cât mai rapidă.

Președintele Nicușor Dan i-a luat apărarea, afirmând că șeful SPP nu se află în categoria persoanelor implicate în acțiuni de reprimare, dar a recunoscut că nu realizase o evaluare personală a acestuia.