Guvernul cumpără saci de dormit și pături de 82 de milioane de euro

Guvernul se pregătește de ce e mai rău în ce privește de evoluția conflictului dintre Ucraina și Rusia. Amenințările cu armele nucleare i-au făcut pe guvernanți să investească în măsuri de contracarare a unor astfel de atacuri.

Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) a lansat o licitație pentru „achiziționarea unui pachet de campare pentru intervenții operative” în valoare de 411 milioane de lei, aproximativ 82 de milioane euro, bani ce provin de la bugetul de stat.

Achiziția include corturi, saci de dormit, paturi și este realizată „în contextul conflictului armat din Ucraina și al pericolului unui accident nuclear produs la centrala atomică de la Zaporojie este posibil un aflux de cetățeni străini și apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din aceste zone”.

Pe 21 septembrie, pe platforma achizițiilor publice, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale a publicat anunțul de participare pentru „Acord-cadru de furnizare Pachet de campare pentru intervenții operative, compus din următoarele cantități maxime de produse: 3.246 corturi, 293.137 paturi, 285.955 pături, 135.679 saci de dormit, 430.787 saltele pat, 830.691 cearșafuri, 402.586 feţe pernă, 430.928 perne, 152.000 treninguri și 152.000 tricouri”.

Termenul-limită de depunere a ofertelor este 24 octombrie, ora 15.00. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale este o instituție aflată în subordinea Guvernului și sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Ea este condusă de Georgian Pop, fost deputat PSD în legislatura 2016-2020.

România are adăposturi doar pe hârtie

În timp ce Rusia amenință să-și testeze armele mortale și întreaga lume este în alertă, România este îngrijorător de slab pregătită, la nivel de apărare civilă, pentru un astfel de scenariu negru. Adăposturile din blocurile comuniste, și așa cu o capacitate mică, sunt în cea mai mare parte nefuncționale. Mai grav este că românilor nu li se explică foarte clar ce ar trebui să facă, pentru ca în caz de urgență să se elimine panica și haosul, factori care pot provoca, uneori, mai multe victime decât calamitatea în sine.

În inima Capitalei, sub Palatul Parlamentului și sub clădirea Catedralei Neamului să găsesc cele mai mari și moderne adăposturi antiaeriene și antinucleare din România, potrivit analizei făcute pentru Realitatea Plus de Marius Marinescu, fost senator și expert în domeniul edificiilor din perioada comunistă, autor al cărții „Buncărul Președintelui”.

„Catedrala Neamului poate adăposti, în caz de forță majoră, circa 3.000 de oameni. Sunt 4 adăposturi antiatomice și 2 antiaeriene, la 11 și, respectiv, 16 metri sub nivelul solului.

Și la Palatul Parlamentului este un buncăr antiatomic cu nivel de 5 stele, care devine centrul de comandă al României în caz de atac nuclear, iar președintele, miniștrii de forță și parlamentari vor fi bine securizați în acest adăpost”, a explicat Marius Marinescu.

Pentru românii de rând situația nu este deloc liniștitoare

„În țară sunt circa 4.500 de adăposturi antiaeriene, dar mare parte din ele nu sunt funcționale. Dacă toate ar fi în bună stare, circa 1 milion de români s-ar putea adăposti în ele. Din păcate, multe sunt sub blocurile comuniste sau sub clădiri administrative care s-au degradat pentru că n-au mai fost întreținute, multe au fost transformate în boxe pentru murături, altele sunt inundate, nu mai au instalațiile de ventilație funcționale. Problema este că multe dintre adăposturile raportate de primării către ISU ca fiind funcționale nu sunt, de fapt,” a mai explicat Marinescu.

Metroul, salvarea bucureștenilor?

Pentru bucureșteni, o altă variantă de adăpostire o reprezintă cele 62 de stații de metrou, chiar dacă acestea asigură protecție doar „împotriva undei de șoc, radiației penetrante, substanțelor toxice de luptă, preparatelor bacteriene și a efectelor incendiilor exterioare”, dar multe nu pot funcționa în regim de protecție civilă, pentru că nu au cel puțin un acces în stație să fie amplasat în afara zonei de dărâmături a clădirilor învecinate, potrivit unei analize din 2018.

Marius Marinescu a mai atras atenția că pe lângă problemele structurale, autoritățile ar trebui să fie preocupate și de pregătirea populației pentru scenariile de apărare civilă, prin simulări.