Nicușor Dan sesizează Curtea Constituțională pe legea integrității, care o vizează pe Mirabela Grădinaru
Președintele Nicușor Dan a sesizat luni Curtea Constituțională în privința legii integrității demnitarilor, actul care conține un amendament al AUR ce o vizează direct pe partenera sa de viață, Mirabela Grădinaru. Președintele contestă și „amendamentul Fritz”, introdus de PSD, precum și clauza care aplică retroactiv pierderea mandatelor. Legea, adoptată de Parlament săptămâna trecută, fusese deja atacată la CCR de PNL și USR.
Președintele atacă amendament care vizează partenerii demnitarilor
Sesizarea depusă de șeful statului țintește prevederea care extinde obligația declarațiilor de avere și de interese dincolo de titularul funcției publice. Textul votat de Parlament impune aceeași obligație soțului, soției sau persoanei aflate în „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un demnitar.
Administrația Prezidențială a confirmat sesizarea printr-un comunicat. Instituția susține că modul în care a fost rescris articolul nu respectă criteriile constituționale.
Potrivit comunicatului citat, extinderea directă a răspunderii contravenționale asupra unei persoane pentru simpla legătură afectivă cu un demnitar reprezintă „o formă agravată a viciului de constituționalitate deja constatat de Curte în 2025”, întrucât o răspundere specifică demnitarilor este mutată asupra unor persoane fără funcție publică.
PSD și AUR au introdus amendamentele contestate
Legea a trecut de votul final în Senat, cameră decizională, miercurea trecută, după avizul Comisiei juridice. Proiectul include amendamentele care îi vizează pe liderul USR, Dominic Fritz, și pe partenera președintelui.
PSD a introdus amendamentul care îl vizează pe Fritz. AUR a adăugat, printr-o formulare descrisă drept bizară, prevederea care o are în vedere pe Mirabela Grădinaru.
Conform amendamentului AUR, persoana care are cu un demnitar „relații asemănătoare acelora dintre soți” „are obligația de a depune declarația de avere și declarația de interese”. Mirabela Grădinaru și-a publicat deja declarațiile de avere și de interese.
De ce contestă președintele extinderea răspunderii
Sesizarea arată că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” nu conține niciun criteriu obiectiv — durată, conviețuire, interdependență economică sau asumare publică — pentru a stabili când o relație afectivă devine relevantă juridic. Persoana vizată ar rămâne astfel obligată să se autocalifice drept destinatar al sancțiunii.
Documentul invocă principiul legalității sancțiunii și dreptul la viață privată garantat de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Sesizarea trimite și la o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2022, care a stabilit că publicarea nominală a datelor partenerului depășește ceea ce este strict necesar pentru prevenirea conflictelor de interese.
Președintele susține că soluția din lege este mai intruzivă decât cea sancționată la nivel european, pentru că obligă direct terțul să-și declare întregul patrimoniu.
Clauza retroactivă și mandatele deja câștigate
A doua parte a sesizării vizează prevederea care transformă interdicția de trei ani de a ocupa o funcție publică într-o cauză automată de încetare a mandatelor aflate deja în exercitare. Președintele reclamă încălcarea principiului neretroactivității legii, consacrat de articolul 15 din Constituție.
Textul contestat i-ar afecta pe demnitarii care au primit decizii definitive de conflict de interese sau incompatibilitate înainte de intrarea în vigoare a legii. Sesizarea argumentează că un raport definitiv al ANI nu poate primi ulterior consecințe juridice care nu existau la momentul emiterii lui.
Documentul mai reclamă o discriminare între demnitari, pentru că data la care o instanță a pronunțat o hotărâre definitivă — cu o zi înainte sau după intrarea în vigoare a legii — ar decide soarta mandatului.
Ce urmează la Curtea Constituțională
CCR a fixat deja termen de judecată pentru 12 august. Nu este clar dacă sesizarea președintelui poate fi analizată în aceeași ședință sau dacă procedura trebuie amânată.
Legea integrității este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență. Neadoptarea ei până la 31 august ar costa România 770 de milioane de euro.
PNL și USR au sesizat și ele Curtea Constituțională săptămâna trecută. Contestatarii reproșează amendamentul PSD și AUR care aplică legea retroactiv, cu pierderea mandatelor pentru demnitarii deja aleși care au decizii definitive de conflict de interese sau incompatibilitate.