Relația Pro Infrastructura – Ministerul Transporturilor

ONG Pro Infrastructura cere Ministerului Transporturilor, printr-o postare pe Facebook să colaboreze cu Ministerul de Interne pentru a publica o situație a zonelor în care șoferii au intrat pe contrasens pe autostradă.

În aceeași postare, Pro Infrastructura mai cere CNAIR, companie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor să revizuiască semnalizarea la nodurile rutiere, în colaborare cu societatea civilă și consideră că este necesară o campanie de sensibilizare a publicului privind consecințele circulației pe contrasens pe autostrăzi.

La prima vedere mesajul este de apreciat și pare că denotă o preocupare pentru îmbunătățirea condițiilor de circulație pe drumurile patriei.

Însă trebuie să ne reamintim că ONG Pro Infrastructura este înființată chiar de actualul ministru USR al transporturilor, Cătălin Drulă care, pe când era doar parlamentar, a folosit această organizație ori de câte ori a vrut să forțeze anumite acțiuni care ascundeau diverse interese.

Și aici ne aducem aminte cum se activau brusc și săreau la gatul CNAIR, în momentul în care compania încerca să penalizeze anumiți constructori care nu respectau contractele, în timp ce pe alții care erau în aceeași situație îi ignorau cu grație sau chiar se năpusteau la gâtul lor.

De asemenea ne aducem aminte cum zbierau ca din gură de șarpe doar când apărea un zvon că ar putea fi anulată o anumită licitație sau reziliat un contract al unei firme și acuzau CNAIR de incompetență și de nepăsare față de viața participanților la trafic.. Când însă actualul ministru al transporturilor, Cătălin Drulă, a anulat licitația pentru Centura Comarnic sau a reziliat contractul pentru modernizarea DN71, Pro Infrastructura a uitat de preocuparea pentru viața oamenilor și a sărit să îl laude pe Cătălin Drulă.

Ca atare ne întrebăm ce interese se ascund acum în spatele acestei subite preocupări pentru circulația pe contrasens?

Pentru formarea unei imagini complete, trebuie spus că doar modificarea semnelor de circulație de la nodurile rutiere nu poate elimina eficient riscul intrării pe contrasens și cu atât mai puțin riscul producerii unor accidente grave în momentul în care șoferul respectiv circulă deja buimac pe contrasens, cu viteza maximă, pe banda a doua, încercând să iasă din încurcătură.

Problema este mult mai complicată și tine nu doar de prevenție ci și de intervenție în cazul în care un cetățean a se deplasează deja pe contrasens.

Iar aici intră în scenă sistemele IT de avertizare și de monitorizare a traficului auto pe autostrăzi, care pot fi furnizate și montate doar de câteva firme de profil din România.

Și BINGO, este exact domeniul de suflet al actualului ministru al transporturilor, Cătălin Drulă, de formație IT-ist!

Pentru cei care nu sunt familiarizați cu evoluția domnului Drulă, trebuie să precizăm că acesta s-a mai ocupat de infrastructură și în 2016, când era consilierul premierului Dacian Cioloș pe problemele acestui domeniu.

Iar la vremea respectivă existau informații că actualul ministru, era foarte preocupat de promovarea firmei Felix Telecom, care potrivit unor surse care cunosc domeniul, ar fi abonată la contracte cu statul.

Tot în acea perioadă, angajați ai CNAIR reclamau implicarea nejustificată a consilierului Cătălin Drulă în licitația , în valoare de 13 milioane de lei la momentul respectiv, pentru montarea unei rețele de camere video în punctele de trecere a frontierei și pe drumurile naționale.

Iar acum, dacă unim punctele, vedem că cercul se închide și avem o posibilă explicație a motivului pentru care Pro Infrastructura, subordonată “de facto” ministrului Drulă, a abordat tocmai acum subiectul intrării pe contrasens pe autostrăzi și cere dezbateri ample, cu implicarea societății civile, pe această temă.

Nu spune nimeni că nu ar fi necesară îmbunătățirea sistemelor de monitorizare a circulației pe rețeaua rutieră națională ca și a sistemulor de alertare și de intervenție în cazul producerii unor evenimente rutiere.

Dar important este ca licitațiile să fie organizate corect iar contractele să fie câștigate la vedere, de firme care sunt capabile să aducă soluții optime la prețuri justificate.

În caz contrar, iar ne trezim că am dat o grămadă de bani unor firme de casă pe soluții proaste și scumpe, care mai mult încurcă decât ajută.