Nota de plată de la Doicești: Nuclearelectrica riscă să piardă până la 1,15 miliarde de lei pe SMR-urile americane

Peste 80% dintre condițiile deciziei finale de investiție nu sunt îndeplinite, iar NuScale nu mai negociază. În spatele scandalului stă un împrumut de peste un miliard de lei pe care compania de stat îl acordase proiectului și care acum arată a fi tot mai greu de recuperat. Dar riscul cel mai mare nu e pierderea de până acum, ci factura pe care Nuclearelectrica ar trebui să o plătească dacă proiectul merge mai departe.

Proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, prezentat ani la rând drept vitrina parteneriatului nuclear româno-american, a ajuns în punctul în care Nuclearelectrica (SNN) își pregătește public planul de retragere. Potrivit notei publicate vineri seară pentru adunarea acționarilor din 29 octombrie, trei condiții esențiale ale deciziei finale de investiție aprobate în februarie nu sunt îndeplinite: acordul-cadru cu NuScale, angajamentul ferm al companiei americane pentru cele cinci module rămase și clarificarea riscului legat de gazele naturale de pe amplasament.

Tonul notei este fără precedent. SNN scrie că NuScale „a încetat a mai da curs acestor discuții” și că propunerile sale conțin „exonerări extinse”, prin care partenerul american evită să garanteze rambursarea costurilor celor cinci module și performanța tehnologiei. Măsurile propuse spun mai mult decât orice declarație: un ultimatum de 30 de zile pentru NuScale, reducerea cu cel puțin 60% a cheltuielilor și a personalului RoPower Nuclear, compania de proiect, și reevaluarea întregii strategii SMR, inclusiv cu alte tehnologii.

Un miliard de lei, împins prin împrumuturi

Situațiile financiare preliminare ale SNN pe 2025 arată cât a costat deja proiectul. La 31 decembrie 2025, compania avea de recuperat de la RoPower Nuclear un împrumut de 1,04 miliarde de lei, la care se adăugau dobânzi acumulate de 91,7 milioane de lei. Participația de 50% la capitalul RoPower valora în bilanț doar 19,9 milioane de lei. În total, expunerea SNN se ridică la circa 1,15 miliarde de lei, adică aproximativ 220 de milioane de euro, aproape toată sub formă de credit.

ECONOMIE

Un gigant al pieței de energie cere insolvența după oprirea reactoarelor de la Cernavodă

ACTUALITATE

Directorul Nuclearelectrica a demisionat în plină criză energetică. Ambele reactoare de la Cernavodă, oprite

Structura e relevantă. Plafonul împrumutului a fost majorat în iulie 2024 la 243 de milioane de dolari, iar la sfârșitul lui 2025 mai rămăseseră nefolosite doar circa 14 milioane de dolari. Partenerul privat, Nova Power & Gas, a contribuit cu circa 20 de milioane de lei, incluzând capitalul social. Restul banilor au venit, în practică, de la compania de stat. Raportul Corpului de Control al premierului, publicat luna trecută, a concluzionat că riscurile din acordul dintre acționari au fost repartizate „disproporționat în defavoarea SNN”.

Singura garanție reală a împrumutului este o ipotecă pe terenul de la Doicești. RoPower l-a cumpărat în 2025 de la Nova Power & Gas pentru peste 40 de milioane de euro, potrivit surselor din Nuclearelectrica citate de HotNews. Același teren fusese achiziționat de Nova în 2021 cu circa 5 milioane de euro. Chiar și la prețul din 2025, garanția acoperă mai puțin de o cincime din expunere.
Pe hârtie, nimic nu s-a pierdut încă: situațiile financiare pe 2025 nu conțin nicio ajustare de valoare pentru împrumut. Asta se poate schimba în raportările pe 2026.

Trei scenarii, trei note de plată

Cât va pierde efectiv SNN depinde de ce se întâmplă în următoarele luni. Estimările de mai jos sunt calculele autorului, pe baza datelor publice.

Dacă NuScale acceptă condițiile în termenul de 30 de zile, împrumutul își păstrează deocamdată valoarea. Tonul notei SNN sugerează însă că acest scenariu e puțin probabil.

Dacă proiectul e reorientat spre altă tehnologie pe același amplasament, terenul, studiile de amplasament și o parte din echipă pot fi refolosite. Studiile de inginerie realizate pentru tehnologia NuScale își pierd însă în mare parte valoarea. O depreciere de 30–60% din expunere ar însemna o pierdere de circa 345–690 de milioane de lei.

Dacă proiectul e abandonat, SNN rămâne practic doar cu ipoteca pe teren. Pierderea ar putea ajunge la 940 de milioane – 1,15 miliarde de lei, în funcție de cât valorează de fapt terenul.

Cifrele trebuie puse în context. În 2025, Nuclearelectrica a raportat un profit net de 2,4 miliarde de lei, cu 40% mai mult decât în anul anterior, și avea lichidități – numerar, depozite și obligațiuni – de peste 3,2 miliarde de lei. Scenariul cel mai rău ar înghiți aproape jumătate din profitul unui an și circa 7% din capitalurile proprii. E o lovitură serioasă, dar nu una care să pună compania în pericol.

Raportată la acțiuni, expunerea înseamnă circa 3,8 lei pe titlu, aproape cât dividendul brut de 3,91 lei propus din profitul pe 2025. Iar pentru că statul deține peste 82% din Nuclearelectrica, cea mai mare parte a pierderii ar ajunge, indirect, în bugetul public, prin dividende mai mici. Restul l-ar suporta acționarii minoritari, printre care și fondurile de pensii private.

Paradoxul: mai scump e să continui

Pentru SNN, pierderea de până acum nu e cea mai mare problemă. Mult mai scumpă ar fi continuarea proiectului în condițiile propuse de NuScale.

Costul estimat al centralei de 462 MW, cu șase module, a urcat la circa 6,5 miliarde de dolari, cu 3,8 miliarde peste estimarea inițială. Următoarea etapă, pre-EPC, ar costa singură circa 600 de milioane de dolari în 15 luni. Exim Bank și DFC, instituțiile americane de finanțare, au transmis scrisori de interes pentru credite de până la 5,6 miliarde, respectiv 2 miliarde de dolari, dar acestea nu sunt angajante. Chiar dacă ar acoperi 70–75% din cost, restul trebuie adus de acționari. Într-un calcul simplu, partea SNN ar ajunge la 0,8–1,15 miliarde de dolari, adică circa 3,6–5,2 miliarde de lei, de trei-patru ori mai mult decât a pus până acum. Iar istoria proiectului arată că partenerul privat nu a contribuit proporțional.

Toate acestea se suprapun peste cel mai ambițios program de investiții din istoria SNN. Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă este estimată acum la 3,79 miliarde de euro, iar Unitățile 3 și 4 la cel puțin 7,2 miliarde de euro, în estimarea oficială. Prin comparație, EBITDA anuală a companiei e de circa 3,1 miliarde de lei. Fiecare leu pus la Doicești e un leu care lipsește la Cernavodă. În plus, potrivit premierului Ilie Bolojan, studiul de fezabilitate indică un preț al energiei produse peste nivelul pieței.

De ce nu semnează NuScale

Refuzul NuScale nu ține de lipsa banilor. La 30 iunie 2026, compania avea numerar și investiții de circa 1,9 miliarde de dolari. Problema e alta: veniturile sale au scăzut aproape la zero, la 75.000 de dolari în trimestrul al doilea, după încheierea lucrărilor de inginerie pentru RoPower. Iar pierderea netă e de circa 50 de milioane de dolari pe trimestru. Nicio centrală NuScale nu funcționează încă nicăieri în lume, iar primul proiect american al companiei, pentru consorțiul UAMPS, a fost anulat în 2023 din cauza costurilor.

În aceste condiții, o garanție fermă pentru rambursarea a cinci module ar însemna pentru NuScale să își asume exact riscul tehnologic pe care îl cere de la partenerul român. Alternativa oferită, un drept de a cumpăra acțiuni NuScale la preț prestabilit, ar transforma riscul proiectului într-un pariu pe acțiunile unei companii fără venituri. SNN o consideră, pe bună dreptate, insuficientă.

Calendarul care decide pierderea

Următoarele luni vor stabili cât din banii puși la Doicești mai pot fi recuperați. Pe 29 octombrie, acționarii SNN votează ultimatumul pentru NuScale și reducerea cheltuielilor RoPower. Termenul de 30 de zile ar expira la sfârșitul lui noiembrie, odată cu planul de contingență al companiei de proiect. La 31 decembrie urmează o informare intermediară, iar în martie 2027 primele rezultate ale studiului privind gazele de pe amplasament, care vor arăta dacă terenul rămâne utilizabil, inclusiv pentru altă tehnologie.

Momentul adevărului pentru cifre vine însă odată cu situațiile financiare ale SNN pe 2026, la începutul anului viitor. Atunci se va vedea dacă împrumutul de peste un miliard de lei acordat RoPower rămâne în bilanț la valoarea integrală sau dacă Nuclearelectrica îl ajustează.
Pentru o companie cu un profit de 2,4 miliarde de lei pe an, o asemenea pierdere ar fi suportabilă. Lecția proiectului merge însă dincolo de cifre: un parteneriat în care compania de stat a finanțat aproape tot, a acceptat o tehnologie netestată încă nicăieri și a lăsat riscurile în sarcina sa ajunge, în cele din urmă, să fie plătit de contribuabili.