Păstrarea ratingului și intrarea în zona euro. Detalii de finețe.

Cheia concluziilor de față pare să fie aceasta: România nu a convins Fitch că are un guvern stabil. A încercat să convingă agenția că marile decizii fiscale vor supraviețui oricărui guvern. Iar acordul politic pentru trecerea la euro funcționează ca garanție a acestei continuități.

Ne-am angajat, cu alte cuvinte, să producem o minune.

Declarația exactă a lui Nicușor Dan

Președintele a spus astăzi fără echivoc:

„Există acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern. Există acord politic pentru elaborarea bugetului 2027, încă din toamna acestui an, pentru predictibilitate, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern. Și există acord politic pentru trecerea la euro.”

A continuat cu elementul esențial:

„Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro.”

Declarația vine imediat după publicarea deciziei Fitch și leagă explicit trei lucruri:

• continuarea consolidării fiscale;
• adoptarea timpurie a bugetului pe 2027;
• elaborarea, împreună cu BNR, a foii de parcurs pentru euro.

Nu mai este o simplă declarație sentimentală de tipul „ar fi frumos să avem euro”. Este anunțul unei înțelegeri politice care ar trebui să oblige viitoarea majoritate. Este, în același timp, un angajament disperat de a produce o minune. Profit.ro

Fitch se pregătise, aparent, pentru altă decizie

Fitch a introdus în raport o precizare extrem de rară: România a contestat rezultatul inițial și a furnizat informații suplimentare care au dus la „o acțiune de rating diferită” de concluzia inițială a comitetului.

Asta înseamnă că nu asistăm la o confirmare liniștită a ratingului. S-a produs o răsturnare după apel.

Nu știm dacă prima decizie era retrogradarea în junk sau o altă măsură nefavorabilă. Dar, din moment ce ratingul și perspectiva au rămas neschimbate, varianta cea mai logică este că România a evitat o coborâre pregătită sau foarte apropiată.

Fitch recunoaște că informațiile suplimentare au schimbat rezultatul.

Ministerul Finanțelor spune că argumentele au fost documentate până în ultimul moment, în coordonare cu BNR. Reuters

Iar acum Nicușor Dan anunță că BNR va lucra împreună cu viitorul guvern la drumul spre euro.

Avem aceleași instituții și aceeași problemă: ce se întâmplă cu finanțele României după plecarea guvernului Bolojan?

Caramitru a descris aproape exact mecanismul

Andrei Caramitru spunea la 1 iulie că agențiile nu vor fi convinse de simple declarații politice.

România trebuia să le demonstreze două lucruri:

1. că deficitul a scăzut mai repede decât anticipaseră;
2. că următorul guvern nu va întoarce politica fiscală.

Andrei Caramitru formula chiar scenariul:

dacă România arată cifre mai bune și oferă garanții că nici anul acesta, nici anul viitor situația nu va fi aruncată din nou în aer, agențiile ar putea spune: rămâneți deocamdată la investment grade și vă monitorizăm.

Exact asta s-a întâmplat:

• deficitul semestrial a coborât la 2% din PIB;
• Fitch și-a revizuit concluzia după informațiile suplimentare;
• ratingul a fost păstrat;
• perspectiva a rămas negativă;
• România va continua să fie monitorizată;
• Nicușor Dan a anunțat imediat acordul politic pentru traiectoria fiscală, bugetul pe 2027 și trecerea la euro.

Analiza lui Caramitru nu dovedește ce a fost în dosarul de apel. Dar descrie cu precizie aproape suspectă logica prin care România putea evita junk-ul. Digi24

De ce euro este garanția supremă

Un acord pentru trecerea la euro presupune exact disciplina pe care Fitch se teme că România o va abandona:

• deficit coborât sub 3%;
• inflație redusă;
• dobânzi pe termen lung stabilizate;
• curs valutar controlat;
• compatibilizarea legislației cu regulile BCE;
• cel puțin doi ani în ERM II*;
• colaborare permanentă între guvern și BNR.

România este departe de aceste criterii.

Raportul de convergență din iunie arăta că îndeplinește numai criteriul datoriei publice.

Tocmai de aceea promisiunea este relevantă: trecerea la euro nu se poate realiza fără o consolidare fiscală multianuală.

Un viitor guvern care ar umfla din nou deficitul nu ar încălca doar programul lui Bolojan. Ar distruge un obiectiv strategic asumat de principalele partide.

Pentru Fitch, aceasta poate reprezenta o ancoră mai puternică decât numele viitorului premier.

Nu stabilitate politică, ci stabilitate peste politică

Aceasta pare să fie mișcarea inteligentă a apelului.

România nu putea susține că are stabilitate politică.

Nu are guvern, partidele se atacă zilnic, iar Fitch spune explicit că momentul instalării, componența și durabilitatea viitorului executiv sunt extrem de incerte.

Argumentul posibil al României a fost altul:

Guvernul se poate schimba, dar politica fiscală fundamentală rămâne. Există acord între partide pentru deficit, bugetul pe 2027, PNRR, OCDE și euro. BNR garantează continuitatea tehnică.

Nicușor Dan însuși a cerut piețelor să separe „acțiunea politică” de „zgomotul politic”.

Aceasta nu este doar o frază pentru consum intern. Este aproape un răspuns direct la principala obiecție din raportul Fitch.

Coincidențele se aliniază prea frumos

Cronologia este remarcabilă:

• Fitch ajunge la o concluzie inițială nefavorabilă;
• România face apel;
• Ministerul Finanțelor și BNR aduc informații suplimentare;
• rezultatul comitetului este schimbat;
• ratingul rămâne deasupra junk-ului;
• imediat după decizie, Nicușor Dan anunță acordul politic pentru continuitate fiscală și trecerea la euro;
• anunță inclusiv o foaie de parcurs comună a viitorului guvern și BNR.

A considera că toate acestea nu au nicio legătură ar fi naiv.

A afirma că euro a fost motivul decisiv ar fi încă prematur.

Fitch nu îl menționează explicit, iar Cotroceniul nu a publicat acordul politic și nici lista partidelor care l-au acceptat.

Lipsește însă o piesă importantă

Deocamdată, „acordul politic” există prin declarația președintelui. Nu avem:

• un document semnat;
• un calendar;
• o dată pentru intrarea în ERM II;
• lista partidelor participante;
• angajamente bugetare precise;
• conținutul informațiilor suplimentare trimise Fitch.

Aici trebuie apăsat:

Cine a acceptat acordul? PSD? PNL? USR? UDMR? AUR?

Este verbal sau scris?

A fost transmis agenției?

Face parte din contestația României?

Ce și-a asumat BNR? Ce deficit este prevăzut pentru 2027 și 2028?

Concluzia

Ipoteza poate fi formulată acum mult mai convingător:

România pare să fi evitat junk-ul nu numai datorită execuției bugetare mai bune, ci oferind Fitch garanția că disciplina fiscală va continua indiferent cine formează viitorul guvern.

Acordul politic pentru trecerea la euro este probabil ancora acestei promisiuni.

Nu știm încă dacă acest acord a fost piesa care a întors votul comitetului Fitch.

Dar apariția lui publică, exact după apelul reușit, este mult prea semnificativă pentru a fi tratată ca un simplu accesoriu de discurs.

Fitch nu pare să ne fi iertat. Pare să ne fi crezut pe cuvânt pentru încă puțin timp. Iar cuvântul dat ar putea fi „euro”.

*ERM II este anticamera zonei euro. Moneda unei țări intră într-un mecanism controlat de stabilitate față de euro și trebuie să rămână acolo cel puțin doi ani, fără devalorizări sau fluctuații majore.

Pentru România, intrarea leului în ERM II ar însemna stabilirea unui curs central față de euro, în jurul căruia leul poate varia într-un interval convenit.

Abia după parcurgerea acestei perioade și îndeplinirea criteriilor privind deficitul, inflația, datoria și dobânzile poate fi adoptat euro.