Prefectul Galațiului, Gabriel Panaitescu, care a câștigat procesul cu Guvernul Cîțu: „Funcțiile de prefect și subprefect trebuie să fie apolitice”

Prefectul de Galați, care se află pentru a patra oară într-o funcție de reprezentant al Guvernului în teritoriu, cunoaște foarte bine sistemul și cu siguranță are un punct de vedere avizat în eterna dilemă căreia societatea românească nu i-a găsit un răspuns: „funcțiile de prefect și subprefect trebuie să fie politice sau apolitice”?

Gabriel Panaitescu a fost numit prefect pentru prima oară în primăvara lui 2008. A fost martor la prima încercare de reformă a domeniului, prin înființarea Corpului Înalților Funcționari Publici, din care fac parte prefecți, subprefecți, secretari generali din ministere și inspectori guvernamentali. Acest „Corp” ar fi trebuit să fie o rezervă de specialiști fără „carnet de partid” pentru administrație, dar liderii partidelor care s-au perindat pe la guvernare au făcut tot ce a fost posibil pentru a selecta prefecții și subprefecții din propria clientelă de partid.

„Din punctul meu de vedere, trebuie să respectăm cerința Comunității Europene de depolitizare a înaltelor funcții publice, de la momentul aderării României la Uniunea Europeană, când am avut <<stegulețul roșu>>.

În 2007, a fost înființat, după legea franceză, Corpul de Înalți Funcționari Publici. Din păcate, în Franța funcționează, la noi nu!

Intrarea în Corpul Înalților Funcționari Publici nu înseamnă numai să ai cursuri de înalt funcționar public, ci și promovarea unui concurs organizat la nivel național. Legea spune că înalții funcționari publici sunt vârful de lance al funcționarilor publici și au fost pregătiți în mod special pentru a ocupa astfel de funcții, prefect, subprefect, secretar general în minister, secretar general adjunct și ulterior a fost inclusă și funcția de inspector guvernamental, tot după legea franceză, pe ideea că cetățeanul de pe stradă trebuie să beneficieze de aceeași calitate a actului administrativ indiferent de culoarea politică de la un moment dat”, ne-a declarat Gabriel Panaitescu.

În opinia acestuia, numirile prefecților și subprefecților ar trebui să fie apolitice, dar foarte desele modificări ale Legii 188/1999 referitoare la Statutul Funcționarului Public și a Codului Administrativ demonstrează că în România se merge exact în direcția opusă, a politizării funcțiilor.

„Dacă mă întrebați pe mine, aceste funcții trebuie să fie apolitice. Dar toate guvernele care au fost au modificat Legea 188, care guverna zona funcționarilor publici. Uitați-vă pe forma actualizată a legii și veți vedea că au fost vreo 70 de modificări. Și Codul Administrativ a suferit o grămadă de modificări, exact pentru a rezolva anumite probleme. Repet, dacă mă întrebați pe mine, eu susțin sus și tare că funcția prefecturală trebuie să rămână apolitică și să fie puși în funcții oameni competenți”, a mai adăugat Panaitescu.

O „invenție” a politicienilor: „numirea prin delegare”

În politizarea funcțiilor publice, liderii politici au recurs și la „inventarea” unor proceduri care să le permită numirea în funcții publice a unor membri de partid și astfel a apărut „numirea prin delegare” a prefecților și subprefecților.

În județul Galați, din 2007, când a fost înființat Corpului Înalților Funcționari Publici au fost numiți doar doi prefecți care făceau parte din acest „Corp”, Mihai Capră, care a fost prefect din 2005 până în 2008 și Gabriel Panaitescu, care a deținut o astfel de funcție doar treia ani și jumătate. În rest, toți ceilalți prefecți și subprefecți de Galați au fost numiți „prin delegare”. Pentru că se poate.

Mai multe articole...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole