Premieră pe Valea Oltului: cel mai înalt viaduct de pe Autostrada Sibiu – Pitești intră în etapa decisivă. Secretarul de stat Horațiu Cosma anunță unde s-a ajuns cu lucrările (VIDEO)

Publicat: 24 iul. 2026, 18:18, de Andreea Pavaloiu, în Transporturi , ? cititori
Premieră pe Valea Oltului: cel mai înalt viaduct de pe Autostrada Sibiu – Pitești intră în etapa decisivă. Secretarul de stat Horațiu Cosma anunță unde s-a ajuns cu lucrările (VIDEO)

Pe cel mai complex șantier rutier din România începe una dintre cele mai delicate operațiuni de până acum. Constructorii pornesc lansarea tablierului metalic pe cel mai înalt viaduct al Autostrăzii Sibiu – Pitești, o structură de 50 de metri ridicată pe Valea Oltului, anunță Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Manevra se face cu o tehnologie specială, fără macarale, pentru că relieful nu lasă loc de altceva.

Operațiunea care schimbă ritmul șantierului de pe Valea Oltului

Anunțul vine după o nouă vizită a oficialului de la Transporturi pe sectorul montan al A1 Sibiu – Pitești. Potrivit acestuia, ritmul lucrărilor a crescut, inclusiv pe tronsoanele autorizate recent de minister.

Am făcut o nouă vizită pe şantierul celui mai complex proiect rutier aflat în execuţie în România, sectorul montan al A1 Sibiu – Piteşti pe Valea Oltului. Mobilizarea constructorului este în creştere, iar lucrările avansează inclusiv pe sectoarele autorizate în ultimele săptămâni de Ministerul Transporturilor”, a scris Horațiu Cosma pe Facebook.

Tot în ultimele zile, constructorii au realizat străpungerea celui de-al doilea tunel de la Boița. Prima străpungere de pe șantier se produsese în primăvară, la tunelul Robești.

Un pod cât un bloc de 20 de etaje, împins cu cricuri hidraulice

Viaductul care intră acum în etapa de lansare a tablierului are 50 de metri înălțime, echivalentul unei clădiri cu 20 de niveluri. Pe o astfel de structură, ridicarea clasică nu funcționează.

Soluția aleasă se numește lansare incrementală. În fața tablierului se montează un „nas” metalic, iar întregul ansamblu este împins cu cricuri hidraulice până la primul picior al podului. Apoi un nou segment este asamblat la sol, cuplat la primul, și tot angrenajul avansează mai departe, până când tablierul ajunge în poziția finală.

Este o soluţie utilizată atunci când podurile sunt foarte înalte, iar accesul cu macarale este dificil sau imposibil”, a precizat secretarul de stat.

Poduri în consolă, lansator de grinzi și structuri glisante pe Valea Oltului

Tehnologia nu rămâne un caz izolat. Pe același traseu urmează să fie folosite mai multe soluții de execuție rar întâlnite în România.

Vom avea 2 poduri executate în consolă, cum e cel de la Boiţa la intrarea în Valea Oltului. Pe alte structuri se va utiliza tehnologia Movable Scaffolding System, prin care segmentele de pod sunt realizate succesiv şi deplasate înainte cu ajutorul sistemelor hidraulice. Vom avea lansator de grinzi care preia grinzile de pe sol şi le duce pe poziţie, sprijinindu-se de picioarele consecutive ale podurilor, acolo unde macaralele nu pot ajunge”, a detaliat Cosma.

La Câineni, în cel mai spectaculos punct al traseului, viaductul care trece simultan peste DN7, calea ferată și râul Olt va fi lansat direct din interiorul tunelului cu același nume.

Explicația ține de spațiul disponibil, aproape inexistent. „Toate aceste soluţii inginereşti spectaculoase sunt necesare, deoarece autostrada trebuie să îşi găsească loc într-un spaţiu extrem de restrâns, între versanţii munţilor, râul Olt, drumul naţional şi calea ferată”, a punctat oficialul.

Cifrele proiectului: 50 de poduri, 7 tuneluri și un mega-ecoduct

Dimensiunile secțiunii montane explică de ce e considerat cel mai greu proiect rutier din țară. Sunt prevăzute 50 de poduri și viaducte, cu o lungime cumulată de circa 10 kilometri, și cinci traversări ale râului Olt.

La acestea se adaugă șapte tuneluri, însumând aproximativ 5 kilometri, un mega-ecoduct care va trece peste întregul defileu, milioane de metri cubi de excavații și structuri de o complexitate fără precedent în România.

În paralel cu lucrările, Ministerul Transporturilor așteaptă de la CNAIR documentația pentru revizuirea acordului de mediu. De ea depind ultimele autorizații de construire pentru întreaga secțiune montană.

Împreună cu colegii de la Ministerul Mediului ne propunem să parcurgem cât mai rapid această procedură, astfel încât să putem emite şi ultimele autorizaţii de construire necesare pentru întreaga secţiune montană”, a transmis Cosma.

Autostrada Sibiu – Pitești leagă direct Muntenia de Transilvania și face parte din Coridorul European Rin-Dunăre, fiind una dintre investițiile care vor influența dezvoltarea economică a țării în deceniile următoare.

Obiectivul nostru este clar: până în 2030 trebuie să circulăm pe un drum modern, sigur şi rapid peste Carpaţi, exclusiv pe autostradă”, a declarat secretarul de stat.