Președintele Bundesrat-ului: Mulțumire și solidaritate, acestea au fost motivul vizitei mele în România

Preşedintele Consiliului Federal (Bundesrat) al RF Germania, Bodo Ramelow, prim-ministru al Landului Turingia, a declarat, luni, că vizita sa în România este motivată de dorinţa de a mulţumi şi de a arăta solidaritate, adăugând că „trebuie reglate la nivel european” costurile care au revenit ţării noastre în contextul războiului din Ucraina, iar Rusia trebuie să-şi retragă armata din ţara vecină şi să fie instaurată pacea într-o Europă în care ţările să convieţuiască „în diversitatea lor”.

Ramelow a avut o întrevedere, la Palatul Parlamentului, cu preşedintele Senatului, Florin Cîţu.

„Mulţumire şi solidaritate – acestea au fost motivul vizitei mele în România. Suntem de comun acord că Putin trebuie să-şi retragă armata din Ucraina, armele trebuie să tacă, trebuie să se instaureze pacea şi acest lucru este posibil numai dacă Putin îşi retrage armata. Trebuie să fim şi solidari la nivel european cu România, ceea ce înseamnă că costurile care au revenit României în această situaţie de criză trebuie reglate la nivel european. Certă este ideea unei Europe în care ţările să convieţuiască în diversitatea lor, dar, în primul rând, în pace. De aceea, se pune întrebarea aderării şi a altor state europene, cum ar fi Macedonia de Nord şi Bosnia-Herţegovina, trebuie să ne ocupăm împreună şi să le integrăm împreună în această construcţie europeană. Şi aşa cum în România este ancorat în Constituţie ca minorităţile să-şi păstreze toate drepturile, să aibă libertatea la religie, să trăiască în diversitate, acesta ar trebui să fie obiectivul în întreaga regiune pentru a ne putea dezvolta. (…) De aceea, mă bucur să mă aflu aici, în România, şi să spun în mod foarte clar că România se află în mijlocul Europei”, a precizat Bodo Ramelow.

Întrebat dacă Germania respectă cerinţa Comisiei Europene de a renunţa la gazul rusesc şi care este alternativa ţării sale pentru a asigura gazul necesar populaţiei, demnitarul german a afirmat că singura alternativă este „ieşirea din energiile fosile”, însă acest lucru presupune „foarte mulţi bani”.

„Există o singură alternativă şi aceea este ieşirea din energiile fosile, este un lucru care consider că ar fi trebuit început acum 10 ani, ne trebuie însă foarte mulţi bani pentru a ieşi complet din aceasta”, a explicat Bodo Ramelow.

Cât priveşte posibilitatea de finanţare a reconstrucţiei Ucrainei, el a spus că nu este vorba de „a nu da bani Ucrainei”, ci de „acumularea de datorii”.

„Este o discuţie dificilă care se poartă în Germania, nu cred că este vorba de a nu da bani Ucrainei, ci este vorba de acumularea de datorii, iar părerea mea este că toţi banii care ar fi urmat să curgă înspre Rusia ar trebui depuşi într-un cont utilizat ulterior pentru reconstrucţia Ucrainei. Şi, de asemenea, sunt pentru nişte fonduri la nivel european, pe care am putea să ni le asumăm, pentru regândirea şi restructurarea către energie verde la nivelul întregii Europe şi a întregii regiuni. În mod clar, sunt pentru închiderea robinetului oligarhilor şi a lui Putin”, a concluzionat preşedintele Bundesrat-ului.

La rândul său, Florin Cîţu a evidenţiat importanţa vizitei oficialului german, despre care a menţionat că arată „foarte mult” aprecierea pe care acesta o are pentru România, precum şi nivelul relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări.

Potrivit preşedintelui Senatului, în cadrul discuţiilor, s-a discutat despre relaţiile bilaterale, parteneriatul comercial, agenda europeană şi conflictul din Ucraina, subliniindu-se că sancţiunile împotriva Rusiei trebuie menţinute până la retragerea sa din Ucraina.

De asemenea, Cîţu şi-a exprimat satisfacţia pentru susţinerea Germaniei pentru integrarea în UE a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, precum şi pentru aderarea la NATO a Finlandei şi Suediei.

El a evidenţia că este prima vizită oficială a unui preşedinte al Bundesrat-ului în România, după 20 de ani.

„M-a bucurat foarte mult să aflu că această vizită a fost programată înainte de a începe conflictul din Ucraina, pentru că asta arată foarte mult aprecierea pe care o are pentru România domnul preşedinte şi relaţiile bilaterale dintre România şi Germania”, a completat Florin Cîţu.

Mai multe articole...

3 COMENTARII

  1. Cât de probabil este ca Rusia să-și continue războiul împotriva Ucrainei dacă Putin moare de cancer?
    Problema aici este că nu știm cu adevărat cine i-ar urma lui Putin la Kremlin.
    Putin sau nu, problema rămâne pentru rusi!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole