Președintele României și secretarul general NATO, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

Președintele Klaus Iohannis și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, fac vineri o vizită la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, potrivit programului oficial publicat de Palatul Cotroceni.

Declarațiile președintelui Klaus Iohannis:

„Salut vizita în România a domnului Secretar General al NATO, Jens Stoltenberg, în acest moment crucial pentru securitatea euroatlantică. Îi urez, încă o dată, bun-venit la noi! Asistăm în ultimele luni la deteriorarea accentuată a situaţiei de securitate în proximitatea Ucrainei şi în zona Mării Negre, în apropierea Flancului Estic al Alianţei. Aşa cum am mai spus, actuala criză nu este doar una regională, care se limitează la Ucraina, la Marea Neagră sau la securitatea europeană. Această criză afectează securitatea întregului spaţiu euroatlantic. Vizita dumneavoastră, domnule Secretar General, are loc în momentul sosirii în România a celor o mie de militari americani din batalionul Stryker, cărora le urez, şi pe această cale, din partea mea şi a poporului român, bun-venit în ţara noastră! Aceste două evenimente sunt o dovadă clară a sprijinului NATO şi al Statelor Unite ale Americii pentru securitatea României şi a cetăţenilor săi, în contextul actual, marcat de tensiune şi instabilitate. Mulţumesc, o dată în plus, Preşedintelui Biden pentru această demonstraţie fără echivoc a solidarităţii Statelor Unite, ca aliat şi principalul partener strategic al României, în contextul eforturilor de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al NATO. Vă mulţumesc şi dumneavoastră, domnule Secretar General, pentru implicarea constantă în aceste eforturi şi pentru susţinerea acestui obiectiv esenţial. Traversăm, fără îndoială, cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier. Sunt evidente strategia de intimidare şi tendinţele inacceptabile ale Rusiei de revenire la politica de forţă şi de contestare a actualei ordini internaţionale, inclusiv a actualilor parametri ai arhitecturii europene de securitate, construite după Războiul Rece!”, a declarat Klaus Iohannis.

El a mai s spus că, „în acest context, o discuţie aprofundată cu domnul Secretar General privind aceste dezvoltări şi măsurile pe care NATO şi aliaţii trebuie să le ia pentru apărarea şi menţinerea securităţii euroatlantice”.

„Acestea trebuie să fie robuste, ferme şi solidare, având la bază unitatea, coeziunea şi solidaritatea aliată. România, ca membru NATO şi partener strategic al Statelor Unite ale Americii, beneficiază de toate garanţiile de securitate de care are nevoie. Aceste garanţii au la bază, iată, angajamentul intensificat al NATO, precum şi al unor aliaţi precum Statele Unite şi Franţa, ca răspuns la deficitul accentuat de securitate de pe dimensiunea sudică a Flancului Estic. Acest angajament şi solidaritatea manifestată aduc consistenţă şi credibilitate sporite efortului colectiv aliat de a spori securitatea noastră, a tuturor. După cum cunoaşteţi, am pledat repetat în demersurile pe care le-am realizat, încă de la debutul primului meu mandat, atât pe linie NATO, cât şi în dialogul cu aliaţii noştri, pentru o prezenţă mai consistentă a NATO, a Statelor Unite şi a altor aliaţi în regiunea Mării Negre. Asigurarea unei posturi consolidate de descurajare şi apărare, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, dar şi la securitatea Alianţei în ansamblul său şi a tuturor cetăţenilor din statele aliate. Aşa cum am mai spus, indiferent de evoluţiile actuale din regiune, NATO trebuie să îşi menţină la nivel ridicat capacitatea de descurajare şi apărare, care să îi permită să îşi îndeplinească eficient obiectivele strict defensive pentru care Alianţa a fost creată. Alături de aceste măsuri de întărire a prezenţei aliate, susţinem necesitatea continuării dialogului politico – diplomatic cu Rusia în vederea găsirii de soluţii care să permită dezescaladarea situaţiei, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianţei şi ale dreptului internaţional”, a adăugat şeful statului.

„România a fost şi este foarte implicată din punct de vedere diplomatic în adoptarea deciziilor la nivel aliat şi european privind actuala criză, prin prisma poziţionării noastre geografice şi a interesului strategic pe care ţara noastră îl are în stabilitatea Vecinătăţii Estice a NATO şi a Uniunii Europene. Reiterez, cu acest prilej, sprijinul României pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, ale Georgiei şi ale Ucrainei şi pentru dreptul acestor state de a-şi clădi un viitor în baza propriilor aspiraţii europene şi euroatlantice. Dincolo de mesajul puternic de solidaritate transmis din partea NATO, prin prezenţa domnului secretar general în România, vizita a reprezentat un bun prilej pentru a discuta despre o serie de perspective şi obiective strategice pentru acest an. Astfel, am avut un schimb de opinii despre pregătirile privind Summitul NATO de la Madrid din iunie. Am prezentat, totodată, viziunea şi priorităţile României privind Noul Concept Strategic şi procesul de adaptare a Alianţei. În această perioadă extrem de complicată, unitatea transatlantică este esenţială, iar parteneriatul dintre NATO şi Uniunea Europeană este mai important decât oricând. În ceea ce ne priveşte, România este hotărâtă să-şi menţină angajamentele asumate privind alocarea a 2% din PIB pentru continuarea modernizării capabilităţilor militare. Vom acorda şi pe mai departe o atenţie sporită creşterii capacităţii operaţionale a tuturor structurilor militare, atât prin efort naţional, cât şi în context multinaţional. Totodată, creşterea rezilienţei, atât la nivelul structurilor militare, cât şi la nivelul instituţiilor publice şi al societăţii în ansamblu, reprezintă o direcţie principală de acţiune, subsumată implementării Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării. Domnule Secretar General, vă mulţumesc din nou şi ne bucurăm că aţi reuşit astăzi, împreună cu echipa, să veniţi în România, aici, în baza Mihail Kogălniceanu”, a declarat preşedintele Iohannis.

Declarațiile lui Jens Stoltenberg:

„Este o plăcere să fiu înapoi în România, un aliat NATO puternic şi implicat şi îi mulţumesc pentru implicarea personală. Suntem aici pentru a ne apăra aliaţii şi a menţine zona sigură. Azi şi avioane spaniole vor sosi în Bulgaria şi 1.000 de soldaţi americani vin la această bază, astfel încât numărul total de soldaţi americani ajunge la 2.000 la această bază. Noi americanii suntem dedicaţi apărării Europei. Alianţii sunt aici pentru a consolida prezenţa NATO în această perioadă critică. Mai multe trupe, mai multe capacităţi. Salut oferta Franţei de a aduce un batalion aici în România. (..) Este cu atât mai important în lumina activităţii nejustificate a Rusiei în apropiere, inclusiv în zona Mării Negre. Marea Neagră e de importanţă strategică vitală. Suntem dedicaţi dialogului şi găsirii unei soluţii. NATO nu va face compromisuri în ceea ce priveşte principiile de bază, dreptul fiecărei naţiuni de a îşi alege propria cale. Niciodată nu vor exista membrii NATO de rang întâi şi rang secund. Nu există decât alianţi NATO”, a afirmat Jens Stoltenberg.

Știrea inițială

Vizita secretarului general al Alianței în România are loc în contextul tensiunilor dintre Rusia și Occident după ce Moscova a trimis peste 100.000 de soldați lângă granițele Ucrainei.

Jens Stoltenberg a spus joi că Rusia are de ales între diplomație și conflict, subliniind că în al doilea scenariu va plăti un preț foarte mare. Liderul NATO a vorbit și despre întărirea Flancului Estic al NATO, cu trimitere la Polonia și România.

Vizita lui Klaus Iohannis la baza Mihail Kogălniceanu are loc după cea de joi de la sediul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est, de la Craiova. Șeful statului a fost, pe 2 februarie, și la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii.

Vizita celor doi înalți oficiali vine în condițiile în care primul convoi cu tehnica militară americană din Task Force Cougar a ajuns vineri dimineață la ”Mihail Kogălniceanu”.

În baza constănțeană urmează să vină alte două convoaie. Tehnica militară a intrat în ţară miercuri seară, în jurul orei 22.00.

În contextul tensiunilor pe tema Ucrainei, Joe Biden a anunțat că Statele Unite mută aproape 3.000 de soldați suplimentari în Polonia și România pentru a consolida apărarea Europei de Est. În România, se relochează un escadron Stryker de militari americani din Vilseck, Germania.

Forțele americane folosesc baza aeriană Mihail Kogălniceanu din 1999.