Prima reacție a Consiliului Superior al Magistraturii în scandalul privind testarea psihologică de la examenele pentru INM și magistratură

Publicat: 22 feb. 2024, 15:10, de Cezar Andrei, în News , ? cititori
Prima reacție a Consiliului Superior al Magistraturii în scandalul privind testarea psihologică de la examenele pentru INM și magistratură
Prima reacție a Consiliului Superior al Magistraturii în scandalul privind testarea psihologică de la examenele pentru INM și magistratură

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o primă reacție în scandalul privind testarea psihologică din cadrul examenului de admitere pentru INM și intrare în magistratură, probă la care mai mulți candidați au fost chestionați despre lucruri ce țin de viața privată, primind inclusiv întrebări cu tentă sexuală.

Consiliul Superior al Magistraturii, prima reacție privind scandalul de la examenul psihologic la admiterea în INM și magistratură

Aproximativ un sfert dintre candidații care au trecut proba testelor grilă din legislație, chiar și unul care obținuse punctajul maxim, au fost respinși la testul psihologic.

Publicația clujust.ro a primit mai multe scrisori din partea unor candidați, care își exprimau nemulțumirea față de proba psihologică din cadrul examenului de admitere la INM și intrare în magistratură, cu precădere față de examinatorii acestor probe, pe care îi consideră ”abuzivi, batjocoritori și nesimțiți”.

Citește și: ÎCCJ a amânat pronunțarea în cazul ”albirii” de către CSM a procurorului Daniel Horodniceanu, care a făcut ”show”cu doi polițiști de la Rutieră

Candidații susțin că au fost respinși la proba psihologică fără a cunoaște motivul și că durata examinării nu a depășit 7 minute – deși în regulament se specifică faptul că proba durează 30 de minute – timp în care au primit tot felul de întrebări, de la cele cu tentă sexuală, până la unele foarte abstracte, precum ”Ce este viața?”.

În urma solicitării Forumului Judecătorilor din România a unui punct de vedere referitor la această speță, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis o poziție publică privind toate aceste acuzații.

CSM susține că instuția este denigrată prin prezentarea ”unor opinii anonime și subiective ale unor presupuși candidați la cele două concursuri”.

Citește și: CSM scoate la concurs peste 100 de posturi de judecător şi procuror

Comunicatul CSM

COMUNICAT DE PRESĂ

privind poziţia Consiliului Superior al Magistraturii în raport de campania mediatică negativă referitoare la derularea testării psihologice în cadrul concursurilor de admitere la INM şi în magistratură

Având în vedere campania mediatică de denigrare a instituţiei, derulată în mass media în ultimele zile, prin intermediul prezentării unor opinii anonime şi subiective ale unor presupuşi candidaţi la cele două concursuri, se impune a se preciza următoarele:

Psihologii desemnaţi să realizeze testarea, respectiv reexaminarea psihologică, au fost numiţi prin hotărâre a Plenului CSM şi deţin atestat de liberă practică în specialitatea „psihologia muncii şi organizaţională”, treapta de specializare cel puțin „autonom”, eliberat în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Rezultatele obţinute de către candidaţii examinaţi în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică, au fost raportate la acelaşi set de criterii, în mod nediscriminatoriu pentru toţi candidaţii, stabilite în conformitate cu Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice pentru cele două concursuri.

Bateriile de teste utilizate în cadrul testării sunt avizate de către Colegiul Psihologilor din România, neexistând diferenţe în această privinţă între concursurile derulate în prezent şi cele derulate începând cu anul 2021.

De asemenea, se impune a se menţiona că proporţional cu scoaterea la concurs a unui număr mai mare de locuri, statistic s-au înscris în procedura de concurs mai mulţi candidaţi, astfel încât numărul candidaţilor respinşi este probabil a creşte proporţional cu numărul candidaţilor înscrişi.

Consiliul atrage atenţia că procedura de concurs este în derulare şi face un apel la responsabilitatea pe care o au în societate şi reprezentanţii mass media de a filtra informaţii transmise anonim de persoane care nu doresc devoalarea identităţii, atunci când aduc la cunoştinţă publică aspecte prezentate ca fapte, iar nu simple judecăţi de valoare.”