Deficitul scade, dar dependența rămâne: România își corectează contul curent pe datorie și capital străin

Banca Națională a României arată că în perioada ianuarie–martie 2026 contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5,338 miliarde euro, în scădere față de 6,153 miliarde euro în aceeași perioadă din 2025. Evoluția indică o ușoară ameliorare a dezechilibrelor externe, însă structura internă a contului curent continuă să evidențieze vulnerabilități persistente.

Comerțul cu bunuri rămâne principalul factor de presiune

Deficitul balanței bunurilor s-a redus la 7,375 miliarde euro, față de 8,352 miliarde euro în primul trimestru din 2025. Această îmbunătățire a fost susținută de o creștere mai rapidă a exporturilor decât a importurilor, însă diferența rămâne semnificativă.

În același timp, excedentul serviciilor, unul dintre principalele elemente de compensare ale deficitului comercial, s-a diminuat la 3,306 miliarde euro, de la 3,640 miliarde euro anul anterior. Evoluția reflectă în special deteriorarea soldului din turism și creșterea importurilor de servicii, în timp ce sectoare precum IT și transport continuă să susțină excedentul.

Veniturile primare amplifică dezechilibrul extern

Balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare, de 1,593 miliarde euro, comparativ cu 1,288 miliarde euro în aceeași perioadă din 2025. Această evoluție indică ieșiri mai ridicate de venituri către investitori nerezidenți, în special sub formă de profituri și dobânzi.

22:17, 15.04.2026 • ECONOMIE

Economia „în așteptare”: România își pansează rănile externe, dar refuză să schimbe tratamentul

12:55, 17.03.2026 • Indicatori macro

Cele cinci vești rele pe care BNR ni le dă pentru începutul acestui an

În schimb, balanța veniturilor secundare a avut o contribuție pozitivă mai mare, cu un excedent de 324 milioane euro, față de un deficit de 153 milioane euro în perioada similară a anului trecut.

Investițiile străine directe în scădere

Investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 1,13 miliarde euro, în scădere față de 1,635 miliarde euro în primul trimestru din 2025. Din acest total, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au fost de 1,461 miliarde euro, în timp ce creditele intragrup au avut un sold net negativ de 331 milioane euro.

Evoluția indică o reducere a fluxurilor nete de capital productiv către economie, într-un context regional și global marcat de prudență investițională.

Datoria externă continuă să crească

La 31 martie 2026, datoria externă totală a României a ajuns la 231,525 miliarde euro, în creștere cu 3,062 miliarde euro față de finalul anului 2025. Din aceasta, datoria pe termen lung reprezintă aproximativ 79%, în timp ce datoria pe termen scurt are o pondere de 21%.

Administrația publică rămâne principalul debitor extern, cu un sold de peste 126 miliarde euro, urmată de sectorul bancar și alte sectoare economice.

Indicatorii de solvabilitate rămân stabili

În pofida creșterii datoriei, indicatorii de sustenabilitate externă rămân relativ confortabili. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 11,8%, de la 18,4% în anul precedent.

De asemenea, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a crescut la 6,4 luni, iar rezervele valutare ale BNR acoperă integral datoria externă pe termen scurt, cu un grad de acoperire de 108,1%.

Datele pentru primul trimestru din 2026 arată o ușoară îmbunătățire a deficitului de cont curent, susținută în principal de reducerea deficitului comercial. Totuși, dezechilibrele structurale persistă, în special în zona comerțului cu bunuri și a veniturilor primare, în timp ce investițiile străine directe înregistrează o scădere.

În paralel, creșterea datoriei externe indică faptul că finanțarea deficitului extern continuă să se bazeze într-o măsură semnificativă pe împrumuturi, chiar dacă indicatorii de acoperire și lichiditate rămân la niveluri considerate adecvate.