Proiectul de lege 5G: Notificarea Comisiei Europene este obligatorie chiar dacă nu sunt prevăzute criterii tehnice de autorizare

Proiectul de lege 5G, în pregătire de mai bine de doi ani, continuă să facă probleme guvernului și întregii industrii de IT&C. Acum este vorba de implicarea Comisiei Europene, pe care autoritățile noastre au decis că nu este nevoie să o notifice referitor la proiect.

Ministrul Economiei Claudiu Năsui a stârnit rumoare în urmă cu o săptămână când a trimis o scrisoare președintelui Senatului, Anca Dragu, prin care o anunța că va trebui notificată Comisia Europeană cu privire la proiectul de lege 5G înainte ca acesta să fie adoptat de Parlament. Premierul Florin Cîțu a declarat că nu știa despre ce este vorba, iar ulterior s-a discutat la nivel de guvern și de coaliție guvernamentală și s-a decis că adoptarea legii poate merge înainte fără notificarea Comisiei.

Numai că lucrurile s-ar putea complica foarte tare pentru Guvernul României, probabil din cauza unei interpretări eronate a reglementărilor Comisiei Europene. Conform declarațiilor oficialilor români, s-a stabilit încă de anul trecut că nu este necesară notificarea Comisiei deoarece legea nu prevede criterii tehnice, pentru care este obligatorie notificarea, ci doar reguli de securitate națională.

Trecem peste faptul că tocmai lipsa reglementărilor tehnice este cea mai mare problemă a proiectului de lege 5G, care în forma actuală este o lege subiectivă în absența unor reguli obiective de autorizare a producătorilor și furnizorilor de echipamente și software, și ne uităm la ce spun regulile Comisiei Europene în această speță.

Este vorba de reglementarea Single Market Transparency Directive asupra Technical Regulations Information System (TRIS – Reglementări Tehnice privind Sistemul de Informații), din 2015, care urmărește să prevină eventualele bariere ce ar putea fi impuse prin legi naționale produselor și serviciilor IT&C.

Uniunea Europeană consideră că reglementările tehnice adoptate de statele membre individuale pot duce la bariere în calea liberei circulații a mărfurilor și a serviciilor din industria IT&C. Acest lucru împiedică produsele și serviciile în cauză să circule liber între statele membre. Barierele de reglementare care decurg din reglementările tehnice pot astfel fragmenta piața unică a UE.

TRIS  permite Comisiei și statelor membre ale UE și celorlalte țări participante să reacționeze la orice bariere potențiale în calea liberei circulații a produselor și a furnizării de servicii IT&C. După notificare, Comisia, statele membre ale UE și celelalte țări participante pot emite „comentarii” pentru a fi luate în considerare de țara care a notificat un proiect sau reguli, dacă proiectul notificat trebuie ajustat.

De asemenea, Comisia și statele membre ale UE pot să trimită statului membru care notifică un „aviz detaliat” dacă este identificată o preocupare serioasă. Aceasta prelungește perioada de repaus și deschide o fază de dialog cu țara care a făcut notificarea. Bariera potențială identificată poate fi astfel abordată în mod eficient. Dacă se află în curs de desfășurare o propunere a UE în aceeași zonă, Comisia poate lua o „decizie de blocare” pentru a amâna adoptarea măsurii naționale.

Blocarea liberei circulații a produselor și serviciilor

Guvernul se teme că notificarea Comisiei Europene va duce la amânarea adoptării legii. În mod normal, Comisia folosește o perioadă de până la trei luni pentru a răspunde notificării și poate bloca adoptarea cu până la 12 luni dacă identifică probleme legale.

Pentru a nu avea această problemă, a evitat orice reglementare tehnică asupra tehnologiei 5G în proiect. Ceea ce este absurd, deoarece reglementările tehnice de securitate sunt obligatorii și chiar dacă vor fi stabilite ulterior, tot va trebui notificată Comisia.

Din păcate, calculele autorităților nu se potrivesc cu reglementările CE. Regulile CE arată că: „În cazul în care rezultă că proiectele notificate pot crea bariere în calea liberei circulații a mărfurilor sau în furnizarea gratuită a serviciilor societății informaționale sau a legislației secundare a UE, Comisia și celelalte state membre pot prezenta un aviz detaliat statului membru care a notificat. Avizul detaliat are ca efect prelungirea perioadei de suspendare cu încă trei luni suplimentare pentru produse și cu o lună suplimentară pentru servicii. În cazul emiterii unui aviz detaliat, statul membru în cauză trebuie să explice acțiunea pe care intenționează să o ia ca răspuns la avizul detaliat.”

Mai exact, regulile CE arată că notificarea nu este obligatorie doar în cazul în care există reglementări tehnice, ci reguli care pot duce la „crearea de bariere în calea liberei circulații a produselor sau serviciilor”. Ori, neautorizarea unui producător de tehnologie 5G de către România, în timp ce alte state membre acceptă produsele acestuia înseamnă că se încalcă această regulă, a circulației libere în interiorul UE.

Filosofia CE este de crearea a unui cadru legislativ armonizat la nivelul statelor membre, astfel încât să nu existe tratamente diferite pentru aceleași produse sau servicii. Uniunea Europeană nu creează cadrul legal pentru toate statele, ci legile sunt adoptate la nivel național, dar ținta este de a avea același regim pentru produsele și serviciile care circulă în interiorul UE. De aici vine și necesitatea notificării Comisiei. Iar în cazul în care Comisia consideră că trebuia notificată, dar nu a fost, legea devine inaplicabilă chiar dacă va fi adoptată, iar companiile vizate ar putea acționa în judecată autoritățile române.

România nu are un istoric favorabil notificărilor

Până acum, mai multe state au trimis notificări referitoare la proiectele de lege 5G din statele lor. Printre acestea se numără Germania, Franța, Austria, Finlanda, Belgia și Estonia, toate notificările fiind trimise anul trecut.

Pentru acestea, Directiva 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului pare destul de clară în privința normelor referitoare la „procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale.”

Pentru România se pare că nu este la fel de clară. De altfel, dacă ne uităm la notificările trimise în 2019 Comisiei, România se află pe unul dintre ultimele locuri. În 2019, media tuturor notificărilor trimise către CE de fiecare stat s-a ridicat la 24, iar România a trimis doar nouă.

Consecințele necooperării României cu UE, in această speță, nu sunt deloc plăcute. Comisia UE poate alege să dea în judecată România în fața instanței UE pentru neconformitate. Adăugând la contextul finanțării PNRR și al UE, acțiunea guvernului României de a promova acest proiect de lege fără a respecta normele UE ar putea contribui, de asemenea, la scăderea credibilității României în Uniunea Europeană, afectând implementarea 5G, proiect care intenționează să atragă finanțare din partea UE.

Deși poate fi vorba de o modalitate de interpretare a legilor în vigoare, nerespectarea cerințelor poate avea efecte grave. România trebuie să obțină capacitatea de a înțelege responsabilitățile sale, ca membră UE, să înțeleagă mai bine cerințele UE în ceea ce privește respectarea cadrului administrativ și legislativ și să țină mult mai mult cont de părerea UE și cea a țărilor membre, în abordarea legislativă, având in vedere că demersurile legislative închise pot produce consecințe și limitări viitoare privind circulația produselor, serviciilor și a resurselor în general, pe piața unică europeană.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...