România importă mai mult vin decât produce. CEO Viile Budureasca: Cel mai fidel cumpărător al vinului vine dintr-o piață surprinzătoare

România are una dintre cele mai cunoscute tradiții viticole din Europa, însă piața internă se confruntă cu un paradox major: importă mai mult vin decât produce. În același timp, producătorii locali sunt presați de secetă, îngheț, costuri în creștere și o birocrație tot mai complicată.

Într-un interviu exclusiv pentru PUTEREA, Dumitru Vârgă, director general al Viilor Budureasca, a vorbit despre realitatea industriei și despre modul în care una dintre cele mai cunoscute crame din România încearcă să se adapteze noilor provocări.

România nu produce cât consumă

Directorul general al Budureasca spune că România a ajuns într-o situație în care depinde de importuri, deși are zone viticole importante și tradiție în domeniu.

„România este un importator net de vin. Asta înseamnă că noi nu putem produce cât vin se consumă în România. Nu este o situație apărută de ieri, durează de câțiva ani și, sincer, nu cred că sunt șanse ca în viitorul apropiat să se schimbe radical această realitate. Din păcate, importăm mai mult vin decât exportăm.”

El a amintit că România se afla în trecut în topul statelor europene ca suprafață cultivată cu viță-de-vie, însă multe plantații au dispărut.

„Eram mult mai sus în clasamentele mondiale. Între timp, suprafețele viticole au scăzut, iar producția a scăzut și ea.”
De ce au dispărut plantațiile

Potrivit acestuia, una dintre principalele cauze este abandonul activității de către proprietari sau companii care nu au mai putut susține costurile și complexitatea afacerii.

„Multe companii și multe persoane fizice au renunțat la această activitate. Viticultura nu este deloc ușoară. Este o activitate foarte complexă, foarte dificilă, care cere investiții constante, răbdare și capacitate de a trece peste ani slabi.”

Schimbările climatice lovesc direct industria

Dumitru Vârgă spune că ultimii ani au adus probleme tot mai mari în agricultură, iar viticultura resimte puternic aceste efecte.

„În ultimii ani au fost doi ani agricoli foarte grei. Seceta ne afectează, înghețul ne afectează, iar schimbările climatice în general creează o presiune uriașă asupra plantațiilor. Sunt lucruri care îți dăunează foarte mult și care îți pot da peste cap planurile de producție.”

Un risc major este reprezentat de grindină și de eventualele blocaje ale sistemului de combatere a acesteia.

„Dacă sistemul antigrindină nu mai funcționează, pentru noi ar fi un dezastru. În 10 minute poți să pierzi mai bine de un milion de euro. Noi cheltuim în plantație peste șapte-opt milioane de lei pe an, iar o furtună violentă poate distruge într-un timp foarte scurt munca de un an întreg.”

Fondurile europene au ajutat, dar birocrația s-a amplificat

Șeful Budureasca afirmă că dezvoltarea companiei a fost posibilă și prin accesarea fondurilor europene, însă procedurile actuale sunt mai greoaie decât în trecut.

„Nu putem spune că nu am beneficiat de sprijin. Crama a fost făcută cu ajutorul fondurilor europene, a fost modernizată cu ajutorul fondurilor europene, replantările s-au făcut cu fonduri europene. Dar ce pot spune cu certitudine este că birocrația mi se pare mult mai mare acum decât era acum 10-15 ani.”

Investiții noi pentru supraviețuire

Pentru a se adapta la noile condiții climatice, compania pregătește investiții consistente în irigații și modernizare.

„Vom înființa un sistem de irigații pe 160 de hectare, lucru care ne va ajuta să trecem mai ușor peste efectele schimbărilor climatice. Vom putea iriga atunci când este necesar și vom proteja mai bine plantația.”

Pe lângă acest proiect, compania pregătește și modernizarea stației de epurare și achiziția de noi echipamente pentru cramă.

Piața principală rămâne România

Deși Budureasca exportă, piața internă rămâne esențială pentru business.
„Vindem în toate rețelele mari de retail, vindem la export, vindem intracomunitar, dar piața principală este piața românească. Peste 85-90% din vânzări sunt în România, iar în opinia sa, creșterea prețurilor este greu de transferat rapid către consumator-„Vinul nu este un produs de primă necesitate. De aceea este foarte greu să mărești prețul repede, chiar dacă toate costurile cresc.”

Japonia, surpriza exporturilor românești

Una dintre cele mai puternice piețe externe pentru Budureasca este Japonia.

„Cel mai mult vin vindem în Japonia. Pentru noi este una dintre cele mai importante piețe externe și un exemplu clar că vinul românesc poate performa atunci când este promovat corect. Am avut acolo un proiect de promovare și a dat rezultate. Când intri organizat pe o piață matură și exigentă, vezi că există interes real pentru produse de calitate venite din România.”
Compania mai exportă și în Belgia, Regatul Unit și Statele Unite.

În ciuda dificultăților, Dumitru Vârgă spune că industria are încă perspective, iar experiența acumulată contează decisiv.

„Sunt convins că ne vom continua activitatea. Avem o echipă bună, știm ce facem, avem experiență și știm că ne așteaptă provocări mari. Nu este un pericol că nu vom continua, dar va fi mai greu decât în trecut.”
Pentru industria vinului din România, următorii ani vor fi despre rezistență, investiții inteligente și capacitatea de a transforma tradiția într-un avantaj competitiv real.

Prima stațiune oenoturistică românească

România are, de joi, 23 aprilie, prima stațiune oenoturistică – un concept de turism viticol axat pe vizitarea cramelor și experiențe legate de vin: Gura Vadului, din județul Prahova. Autoritățile mizează pe investiții de zeci de milioane de euro pentru a transforma zona într-un pol turistic și economic, într-o regiune deja cunoscută pentru podgorii și producția de vin.