Pentru majoritatea locuitorilor, în fața creșterii intensității luptelor, singura soluție de supraviețuire este să părăsească orașul.
Ei nu se simt în siguranță. La Mariupol, tirurile nu contenesc 24 de ore din 24. ”Am auzit obuze, am văzut forțe aeriene. Oamenii își fac de mâncare la focuri în câmp, povestește Alexander, un refugiat din Mariupol, la BFMTV.
Pentru a scăpa de tirurile rusești, tânărul a plecat la Dnipro, ceva mai la nord. Împreună cu Alexander au plecat soția, fiul, tatăl și bunicul lui. Ei nu pot uita catastrofa care s-a abătut asupra orașului lor.
Aș dori ca o atenție specială, dinspre întreaga lume, să fie îndreptată spre ceea ce se întâmplă aici. Și eu aș vrea să mă adresez președintelui Zelenski: Mariupol are nevoie de ajutor! Acolo au rămas încă mulți oameni, copii, oameni fără mașini prinși în subsoluri fără harnă și apă, mai spune Alexander.
Rusia continuă să-și întărească controlul asupra portului ucrainean. O școala de artă, care adăpostea 400 de refugiați ucraineni, a fost, duminică, ținta unui bombardament al rușilor, după ce săptămâna trecută, un teatru, care servea ca refugiu pentru aproximativ o mie de persoane, a fost atacat.
Președintele Zelenski a denunțat atacurile rușilor, vorbind într-un mesaj video, duminică, de ”crime de război”.
A-i face unui oraș ceea ce i-au făcut ocupanții este o teroare despre care se va aminti peste secole, spunea președintele Zelenski.