Respingerea modificărilor Codului Civil în privința arendei pune pe jar fermierii

Camera Deputaților a respins modificarea prevederilor Codului  Civil referitoare la arendă. Decizia a pus pe jar marii fermieri, care sunt nemulțumiți de această hotărâre.

În ultimii doi ani, una dintre prioritățile organizațiilor profesionale ale agricultorilor a fost modificarea prevederilor legale privind arenda. În numeroase rânduri, acestea au cerut ca arendarea să se facă pe o perioadă de minimum șapte ani. Fermierii au cerut și ca, în cazul decesului proprietarului terenului arendat, obligațiile acestuia să se transmită urmașilor.

Faptul că perioada de arendare   nu  este   reglementată  prin  lege   are  un  impact   economic   negativ semnificativ   asupra   afacerilor   agricole,   asupra   investițiilor   în   tehnologie  și eficienței   gestionării   fermelor   pe   termen   mediu-lung,   afectează   predictibilitatea  planurilor de business  și reziliența fermelor mici  și mijlocii, cu consecințe negative asupra competitivității fermierilor din România, la nivel național  și european, susțin fermierii.

Lipsa   acestei   reglementări privind arenda are  impact   negativ   asupra   resurselor naturale,   în  condițiile  în   care  fermierii   nu  au   predictibilitate  și  stabilitate  pentru practicarea  rotației culturilor,  protecției biodiversității, solului și a investițiilor în sistemele de irigații și perdelele forestiere, mai arată reprezentanții organizațiilor profesionale ale agricultorilor.

Până în anul 2011, durata minimă a contractului de arendă era de cinci ani. Apoi, legea care reglementa această chestiune a fost abrogată.

Marii fermieri spun că, pentru a putea face investiții în ferme trebuie să aibă garanția că vor avea pământul în folosință o perioadă suficient de lungă. Astfel au garanția că vor putea să amortizeze investițiile. Deasemenea, planurile privind rotația cuturilor, așa cum sunt ele prevăzute de normele europene, nu pot fi aplicate decât în condițiile unei viziuni pe termen mediu asupra utilizării terenului. Același lucru este valabil și în cazul realizării de perdele forestiere și sisteme de irigații.

„Noi, fermierii, vom suporta mâine consecințele deciziei dumneavoastră: nu vom putem aplica ecoschemele (pentru că nu se poate trece la agricultură conservativă de la un an la altul), nu se poate dezvolta, la modul serios, sectorul de agricultură ecologică, nu se pot amortiza investițiile în utilaje moderne (de pildă cele care să  ne permită aplicarea și extinderea lucrărilor minime în vederea protejării solurilor), nu se  poate  face  un  plan  de  culturi,  nu  se  pot  accesa  fonduri  europene  din  cauza  perioadei  de monitorizare și păstrare a exploatației, nu se poate dezvolta infrastructura de irigații”, spun fermierii, în mesajul lor către deputați.