Retrospectiva turismului în 2020: O industrie care se chinuie să evite falimentul

Anul care se încheie, caracterizat de restricțiile impuse de pandemia de coronavirus, a fost dezastruos pentru turism și pentru companiile care activează în acest sector. Pe lângă restricții a avut efecte negative și reticența multora de a călători.

Cei care au decis totuși să nu renunțe la vacanță, au preferat destinații din țară, aproape de casă sau chiar vacanțe la părinți sau rude din zona rurală.

„2020 a fost un an plin de încercări şi provocări, cel mai atipic an din istoria turismului. Este drept, putea fi şi mai rău. În măsura în care s-a putut, am observat că turiştii români nu şi-au pierdut apetitul de a călători. În timpul verii au pornit charterele pe Grecia şi Turcia, iar câteva luni s-au vândut destul de bine Bulgaria şi litoralul românesc. Ar fi fost mult mai bine dacă am fi avut predictibilitate. Concluzia noastră a fost aceea că 2020 reprezintă anul redescoperirii României de către români. Era mult mai bine dacă ţara noastră nu rata şansa unică de repoziţionare în cadrul destinaţiilor europene. Din păcate, industria turistică românească s-a confruntat cu lipsa unor măsuri coerente, cu întârzierea redeschiderii restaurantelor, cu închiderea centrelor de tratament şi a spa-urilor şi cu multe altele”, a declarat pentru AGERPRES Dumitru Luca, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

Scăderea numărului de turişti s-a reflectat de asemenea în afacerile şi profitabilitatea firmelor din acest sector, afectate în mod deosebit de diminuarea generală a călătoriilor în scopuri turistice sau de afaceri. Sectorul târgurilor şi al congreselor a fost de asemenea afectat, evenimentele fiind anulate sau amânate în Europa.

„Este unanim recunoscut că în contextul acestui an atât de delicat, turismul a fost una dintre cele mai lovite ramuri economice la nivel mondial, iar România nu face excepţie. Vorbim de o scădere a cifrei de afaceri de circa 70%, mergând până la paralizarea completă a agenţiilor specializate pe incoming sau evenimente”, susţine preşedintele ANAT.

Dan Goicea, vicepreşedinte ANAT avertiza că agenţiile de turism au înregistrat mari pierderi, începând cu salariile, care reprezintă o mare pondere din cheltuiala acestora. „Nu poţi disponibiliza oameni alături de care ai lucrat cu eficienţă ani de zile”, a spus acesta.

Vouchere de vacanță

Voucherele de vacanță acordate angajaților din sectorul bugetar au devenit foarte importante pentru industria turismului în acest an. Estimările reprezentanților ANAT arată că voucherele generează un rulaj de 300 milioane euro în fiecare an, sumă la care se adaugă 20% pentru cazare și alte servicii.

Efectele pandemiei asupra turismului românesc sunt reflectate de Statistică. Astfel, numărul sosirilor a scăzut cu 50,6% pe total în primele nouă luni ale acestui an. Defalcat, numărul de sosiri ale turiştilor români au înregistrat o scădere cu 42,8%, iar cel al turiştilor străini o scădere cu 81,3%, potrivit datelor INS.

Hotelurile au fost cele mai folosite, 60,8% în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, fiind urmate de pensiuni agroturistice (12,8%), pensiuni turistice (9,8%), vile turistice (4,4%), hosteluri (3,5%), moteluri 2,8%, şi restul tipurilor de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (4,9%).

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2020 a fost de 25,9% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări ale turiştilor români cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 92,9% din total înnoptări. Numărul total de înnoptări a scăzut cu 49,5%, cel de înnoptări ale turiştilor români înregistrând o scădere cu 43,3%, iar cel al turiştilor străini o scădere cu 79,3%.

Conform Eurostat, România a înregistrat în iulie cea mai mare scădere a sosirilor de turişti străini din Uniunea Europeană, înregistrând un declin de 88,9% a nopţilor petrecute de străini în unităţile de cazare faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce în primele şapte luni scăderea a fost de 76,1% comparativ cu acelaşi interval din 2019.

Turism intern versus turism extern

Activitatea de ‘outgoing’ din România depăşeşte cu mult activitatea de ‘incoming’ la ora actuală, chiar dacă ne dorim ca principala ramură a turismului să fie cea de incoming, a afirmat Dan Goicea, vicepreşedinte ANAT, susţinând că „românii au un mare apetit pentru călătoriile externe.”

„În acest an, din cauza pandemiei, care a izbucnit la noi la începutul lunii martie, au apărut transformări radicale în domeniul turismului, care a fost prima ramură a economiei care a avut de suferit. Majoritatea destinaţiilor sunt închise, astfel că turismul a început în acest an, în jurul datei de 1 iulie, cu România, alături de Grecia şi Bulgaria, destinaţii tradiţionale pentru noi”, a subliniat Dan Goicea.

Potrivit acestuia, clienţii români au călătorit mult în acest an individual, cu automobilul propriu, dar au optat şi pentru călătoriile cu avionul, care au dovedit că oferă un grad mare de siguranţă.

„La începutul lunii martie, predicţia noastră a fost că turiştii vor călători la un nivel de 15% faţă de anul precedent, iar realitatea a fost apropiată, dar ceva mai bună – ponderea a fost de circa 20-25%”, a mai spus vicepreşedinte ANAT.

Bulgaria, Grecia şi Turcia au rămas şi în acest an cele mai căutate destinaţii externe pentru români, odată cu ridicarea parţială a restricţiilor în ţările europene. Având în vedere condiţiile de călătorie anunţate pentru turiştii români care mergeau în Grecia, unii touroperatori au încheiat parteneriate cu clinici medicale specializate, în vederea efectuării testelor pentru Covid-19 la tarife preferenţiale şi cu prioritate la programare, odată cu solicitarea acestui test la intrarea în ţară.

Cererea pentru destinaţii exotice din partea turiştilor români a explodat în luna noiembrie, când primul zbor charter pentru Maldive de Revelion 2021 s-a vândut în doar patru zile, arată datele centralizate de un touroperator activ pe piaţa locală.

Pentru România, în perioada Revelionului şi în ianuarie sunt două destinaţii exotice către care se pot îndrepta turiştii, respectiv Maldive şi Zanzibar, iar o destinaţie caldă mai accesibilă este Egiptul.

Angajaţii din domeniul HoReCA, proteste în Piaţa Victoriei

Peste 8.300 de angajaţii din domeniul HoReCA au protestat în octombrie în Piaţa Victoriei faţă de decizia autorităţilor de a închide, la interior, restaurantele, barurile şi cafenelele, în condiţiile în care fuseseră redeschise abia în septembrie.

Circa 100.000 de angajaţi din sectorul HoReCa vor fi concediaţi până la finele anului, declara Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România, iar industria va suferi pierderi de trei miliarde de euro, ca urmare a restricţiilor decise de Guvern în contextul pandemiei de Covid-19.

Potrivit acestuia, sectorul supravieţuise datorită deciziilor luate de Guvern privind asigurarea şomajului tehnic şi compensarea a 41,5% din salariu după reîntoarcerea la muncă a oamenilor.

„Estimăm că industria noastră în anul 2020 va pierde circa 60% din cifra de afaceri. Anul trecut am avut cinci miliarde de euro încasaţi de HoReCa, iar 60% înseamnă o pierdere de circa trei miliarde de euro”, a menţionat reprezentantul industriei.

Contribuţia directă la PIB a sectorului HoReCa este de 2,79%, iar cea totală este de 5,4%.

Restaurantele şi cafenele s-au redeschis în spaţiile interioare, de la 1 septembrie, în judeţele în care incidenţa cazurilor de coronavirus COVID-19 se menţinea sub un anumit prag, potrivit deciziei Comitetului Naţional pentru Sutuaţii de Urgenţă (CNSU). În octombrie, acestea au fost din nou închise din cauza numărului mare de îmbolnăviri cu Covid-19.

ANAT, despre adoptarea şi implementarea diferitelor măsuri

Reprezentanţii agenţiilor de turism consideră că şomajul tehnic şi apoi susţinerea de 41,5% din salariu au fost măsurile bune pentru multe domenii de afaceri, însă „de neconceput pentru agenţiile de turism care, în acea perioadă, au fost mai ocupate şi mai stresate ca oricând, gestionând anulările, modificările şi temerile clienţilor. „Cine nu a putut accesa şomajul tehnic a fost automat eliminat şi din schema următoare”, arată ANAT.

În ceea ce priveşte programul de muncă flexibil, Kurzarbeit, reprezentanţii agenţiilor de turism consideră că „abia în ajunul alegerilor s-a flexibilizat, rămânând însă necesitatea acoperirii integrale a sumelor din resurse proprii iar apoi, agenţiile de turism să stea cu mâna întinsă la stat pentru recuperarea unei părţi din aceste sume”.

Totodată, reprezentanţii ANAT au menţionat şi „voucherele compensatorii”, subliniind că proiectul garantării acestor vouchere se plimbă de şase luni între ministere, iar agenţiile suportă în continuare „presiunea cererilor de rambursare şi a autorităţilor cu atribuţii de control care refuză să înţeleagă specificul activităţii, responsabilităţile fiecărei verigi şi confundă agenţia de turism cu băcănia”.

IMM Invest este, tot în opinia reprezentanţilor ANAT, „un program minunat, asemeni unui colac de salvare aruncat la 1 kilometru de cel care se îneacă.” „Băncile consideră agenţiile de turism domeniu de risc şi nu dau credite nici măcar cu garanţiile oferite de stat”, susţin aceştia.

În ceea ce priveşte granturile pentru capital de lucru, program iniţiat pentru a ajuta întreprinderile din domeniile cele mai afectate, „pe alocuri, frizează ridicolul.” „Firmele de pompe funebre sunt eligibile dar ghizii de turism nu”, au mai spus reprezentanţii agenţiilor de turism.

„Granturile pentru investiţii: încă un fruct oprit, în condiţiile în care agenţiile de turism, pentru a supravieţui şi a nu crea tensiuni sociale, au început să vândă din activele existente. Compensarea cu 20% a pierderii din 2020 versus 2019 – recent adoptată – o veste minunată, evident cea mai bună din acest an, o cerinţă a breslei agenţiilor de turism bazată pe experienţa altor ţări. Însă, realistic vorbind, nu va vedea nimeni vreun ban mai devreme de 5 luni”, au afirmat reprezentanţii ANAT, care consideră că nu duc lipsă de măsuri, ci de „coerenţă în aplicarea lor.”

La începutul lunii decembrie, Ministrul Economiei anunţa că întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată de pandemia de coronavirus (Covid-19), vor beneficia de o schemă de ajutor de stat, al cărei buget a fost estimat la 500 milioane de euro, pentru acordarea de finanţare din fonduri publice naţionale şi/sau din fonduri externe nerambursabile în vederea supravieţuirii sau relansării lor.

Ajutorul se va acorda beneficiarilor sub forma unor granturi, în vederea acoperirii parţiale a pierderii din cifra de afaceri sau din rulaj, în cazul agenţiilor de turism, suferită în anul 2020, comparativ cu anul 2019, în cuantum de 20%.

Anul 2021, sub semnul incertitudinii

Dacă 2020 a fost un an atipic, cel mai dificil an din istoria turismului şi a agenţiilor de turism, 2021 va sta sub semnul unei mari incertitudini.

„Vor supravieţui agenţiile? Dacă da, cum? Vor primi ele sprijinul mult aşteptat, aşa cum s-a întâmplat în ţări situate mai la vest? Singurul scenariu cu adevărat util pentru 2021, în cazul României, ar fi acela rezultat dintr-un dialog, din ascultarea şi înţelegerea nevoilor specifice ale breslei agenţiilor de turism şi, mai ales, dintr-o acţiune rapidă şi concretă. Nu neapărat banii rezolvă problemele. De altfel, prima măsură de sprijin pe care am cerut-o (reglementarea voucherelor compensatorii) nu avea niciun impact bugetar, era deja implementată cu succes în mai multe ţări europene. Tratarea de-a valma a diferitelor ramuri economice şi activităţi în detrimentul personalizării în luarea oricărei măsuri nu poate avea sorţi de reuşită aşa cum nici în domeniul medical nu funcţionează acelaşi plan de tratament în toate afecţiunile şi la toţi pacienţii”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele ANAT.

Acesta consideră că, în ceea ce priveşte viitorul, agenţiile de turism caută şi experimentează noi şi noi soluţii de supravieţuire, de adaptare.

„Din păcate, impredictibilitatea, teama de a călători şi teama de a mai achita bani în avans vor compromite – cel puţin o perioadă – conceptul de early booking, care oferea atâtea avantaje atât călătorilor, cât şi prestatorilor. Călătorii nu vor mai putea beneficia de reducerile consistente pentru plăţile cu anticipaţie, prestatorii nu vor mai avea acces la finanţarea atât de comodă pe seama rezervărilor în avans şi vor trebui să-şi finanţeze investiţiile şi cheltuielile operaţionale din alte surse – mai greu accesibile şi mai scumpe. Agenţiile de turism au însă un mare atu, despre care încă puţini clienţi ştiu: toate pachetele de servicii de călătorie oferite sunt garantate împotriva insolvenţei – adică toţi banii achitaţi în avans sunt asiguraţi, ceea ce nu se întâmplă în cazul în care, de exemplu, s-a achiziţionat un bilet de avion de pe o platformă online ori direct de pe site-ul companiei şi s-a făcut o rezervare hotelieră direct la prestator ori printr-o altă platformă. În cazul oricărui eveniment nedorit, imprevizibil, agenţia oferă (sau e obligată să ofere) consultanţă şi soluţii”, a explicat Dumitru Luca.

Potrivit acestuia, în cazul rezervărilor „pe cont propriu” toate riscurile de neconformare sunt preluate şi asumate de călător. Atât agenţiile de turism, cât şi turiştii au învăţat să se adapteze noilor vremuri. „Chiar dacă nu depinde de noi, iar pandemia arată că poate să îşi facă de cap, firmele de turism şi de transport vor da dovadă de „mult mai multă flexibilitate” şi la fel, turiştii.

Turiştii vor înţelege că deţin un credit la agenţie, dar vor deprinde şi obiceiul de a-şi face asigurări, iar agenţiile vor deveni şi mai responsabile, concluzionează preşedintele ANAT. 

Mai multe articole...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole