Ristea Priboi și colegii lui securiști au pierdut procesul cu CNSAS

Fostul spion comunist Ristea Priboi și alți foști ofițeri ai Direcției de Informații Externe (DIE) au pierdut pe fond procesul intentat cercetătoarei Florica Dobre, pe care o acuzau că ar fi deconspirat ofițeri ai fostului regim comunist în lucrarea „O istorie a CIE”.

Curtea de Apel București a apreciat că demersul fostei directoare a CNSAS nu are nimic ilegal.

Ristea Priboi și ceilalți 13 foști ofițeri DIE puseseră tunurile pe Florica Dobre pentru informațiile publicate ÎN cele două volume ale lucrării publicate de aceasta, susținând că i-ar fi dat în vileag.

Cu ajutorul unor avocați plătiți din pensiile speciale pe care le obține – de fost ofițer, dar și fost parlamentar – Ristea Priboi o acuză pe cercetătoare de divulgarea informațiilor secrete de stat, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, abuz de serviciu, divulgarea secretului care periclitează securitatea națională și constituirea unui grup infracțional organizat alături de alte persoane din CNSAS.

Ca o ironie, nu cercetătoarea i-a deconspirat pe Ristea Priboi și pe ceilalți 13 foști ofițeri DIE, ci ei singuri s-au expus atunci când au venit în instanță pentru a-și susține cauza, deși nu erau obligați.

Procurorii DIICOT au clasat dosarul pe data de 17.02.2023, astfel că Ristea Priboi și ceilalți 13 ofițeri au făcut plângere împotriva ordonanței în instanță, unde au pierdut pe data de 31 mai. Hotărârea Curții de Apel București nu este definitivă, putând fi atacată la Înalta Curte.

Acuzațiile aduse cercetătoarei de către foștii spioni ai DIE

Ziare.com a consultat motivarea deciziei prin care instanța de fond a respins ca nefondată plângerea lui Ristea Priboi. Mai întâi, reproducem extrase din expozitivul documentului, acolo unde instanța trece în revistă argumentele invocate de reclamanți:

„Se arată în plângerea penală că autorul lucrării mai sus amintite şi-a folosit calitatea oficială din cadrul CNSAS pentru obţinerea materialului documentar necesar redactării cărţii, utilizând documente din arhiva instituţiei si de la Serviciul de Informaţii Externe.
Conform celor specificate în actul de sesizare, în lucrarea „O istorie a C.I.E. (Centrul de Informaţii Externe) Octombrie 1978 – Decembrie 1989” sunt inserate documente strict secrete de importanţă deosebită (telegrame, note informative, note de analiză pe spaţii, planuri de muncă, orientări), care nu sunt declasificate conform procedurilor noi legale.
Din cuprinsul plângerii penale rezultă că, în materialele publicate în cele două volume ale lucrării mai sus amintite se deconspiră structura C.I.E., cadrele de informaţii externe cu numele reale şi conspirative, obiectivele pe care le-a avut Serviciul de Informaţii Externe, se fac referiri la sursele utilizate, folosind numele conspirativ al agenţilor străini, aducându-se astfel prejudicii grave siguranţei naţionale a statului român.
Acest lucru este determinat şi de faptul că prezentarea cadrelor de informaţii externe cu locul de muncă, numele real şi conspirativ, poziţia, sarcinile din planurile de muncă, rezultatele obţinute, asociate cu numele agenţilor conduce la identificarea de cei interesaţi a numelor reale ale străinilor care au adus servicii României.
În concluzie, s-a arătat de către persoanele vătămate, că lucrarea poate deveni o sursă de informaţii pentru serviciile de contrainformaţii străine, cu consecinţe greu de anticipat ca amploare asupra relaţiilor externe, situaţiei persoanelor deconspirate, fiind puse în pericol activităţi operative, poate încă în derulare”, se arată în actele dosarului.

Autoarea: „Am scris cartea în scopul stabilirii adevărului istoric”

La data de 30.09.2022 a fost audiată la Parchet autoarea lucrării, fostă directoare a CNSAS Florica Dobre, cu privire la o posibilă divulgare a secretului care periclitează securitatea naţională, care a precizat următoarele:

„Am activat în cadrul C.N.S.A.S. de la înfiinţarea acestei instituţii, respectiv din anul 2000, şi până la pensionarea definitivă, în luna octombrie 2021.
Pe tot parcursul carierei mele profesionale în cadrul C.N.S.A.S. am avut acces la arhiva acestei instituţii, prin prisma atribuţiilor mele profesionale. Am primit calitatea de cercetător acreditat, aşa cum rezultă şi din documentul printat pe care îl depun la dosarul cauzei, cu ocazia prezentei audieri, pentru studierea documentelor aflate în arhiva C.N.S.A.S., pentru tema de cercetare: „Direcţia l / D.G.I.E. / D.I.E. / C.I.E / – structuri, cadre, obiective si metode. Organizaţii ale emigraţiei române în perioada regimului comunist”.
Cartea „O istorie a C.I.E”, ce conţine două volume, pe care am publicat-o în cursului 2022, conţine date şi informaţii la care am avut acces, ca urmare a cercetării efectuate de mine pe parcursul mai multor ani (…). Am scris această carte în scopul stabilirii adevărului istoric, bazat pe cercetarea ştiinţifică şi numai pe documente aflate în arhiva C.N.S.A.S., primite, în baza prevederilor legale, de la deţinătorii de arhive, în principal de la Serviciul de Informaţii Externe.
Fac menţiunea că, în temeiul prevederilor legale, toate documentele care au fost iniţial clasificate de instituţiile emitente, ajung în arhiva C.N.S.A.S. declasificate şi pot fi puse la dispoziţia persoanelor interesate, aşa cum sunt prevăzute, printre care şi cercetătorii acreditaţi. Instituţiile nu pot preda documente către C.N.S.A.S., decât după ce au fost declasificate.
Intenţia mea cu privire la această carte a fost să scot în evidenţă activitatea deosebită desfăşurată de structura de informaţii externe a României, în perioada ultimului deceniu al regimului comunist, despre care nu se cunoşteau prea multe până acum.
Conform documentelor de arhivă şi temei cercetării mele, am prezentat organizarea, structura, misiunile, cadrele, obiectivele şi metodele ale C.I.E., pentru a servi ca un îndreptar pentru cei interesaţi de problematica respectivă. Eu nu am folosit aceste date decât în scopul elaborării acestei lucrări, conform legislaţiei în vigoare. Menţionez că legislaţia permite fotocopierea datelor la care cercetătorii au acces.
Cu privire la cele 234 de fişe de cadre pe care le-am publicat în volumul II al cărţii mele, declar că acestea se regăseau, parţial, în arhiva C.N.S.A.S. în formatul în care acestea sunt prezentate în carte, toate aceste fişe fiind declasificate în momentul recepţionării acestora la C.N.S.A.S.
O parte din aceste fişe prezentate de mine în carte, au fost primite de la Serviciul de Informaţii Externe, la solicitarea conducerii C.N.S.A.S., în baza iniţiativei mele, în care se preciza scopul acestei solicitări, respectiv întocmirea unei istorii a C.I.E.. Precizez faptul că datele respective au fost comunicate de către S.I.E., în format declasificat şi intrat în arhiva C.N.S.A.S.
Am cuprins în carte şi aceste fise de cadre, deoarece, așa cum am arătat anterior, am vrut ca aceasta lucrare să ofere o imagine cât mai completă asupra organizării, structurii, si a celor ce au condus si au avut un rol în derularea activităţilor C.I.E.
În final, revin cu precizarea că această lucrarea a mea, „O istorie a C.I.E.”, este bazată doar pe cercetarea efectuată de mine, în arhiva C.N.S.A.S., iar toate documentele studiate şi prezentate în carte au caracter declasificat”, a arătat autoarea lucrării în fața instanței de judecată.

Motivare: „Nu există nicio dispoziţie care să incrimineze activitatea cercetătoarei”

Curtea de Apel București a respins acțiunea lui Ristea Priboi reținând următoarele:

„Conform adresei (…) Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, numita (Dobre Florica – n.r.) a fost acreditată de către Colegiul C.N.S.A.S., din anul 2014, (…) având ca temă de cercetare „Direcţia l / DGIE / DIE / CIE. Structuri, cadre, obiective şi metode. Organizaţii ale emigraţiei române în perioada regimului comunist.”
Perioada acreditării nu este limitată în timp, iar lista persoanelor acreditate în C.N.S.A.S. şi temele de cercetare aferente sunt publicate pe site-ul instituţiei (…) unde numita (Dobre Florica – n.r.) este menţionată la poziţia 818.
Totodată, prin adresa C.N.S.A.S. s-a comunicat către D.I.I.C.O.T.- Structura Centrală că documentele din arhiva C.N.S.A.S. nu aparţin clasei de secretizare „Secret de stat” sau „Secret de serviciu”. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste (în prezent O.U.G. nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii), s-a operat o declasificare ope legis în ceea ce priveşte documentele în cauză.
Rezultă fără echivoc că raţiunea adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea cunoaşterii de către membrii unei societăţi postcomuniste a fostului regim totalitar, depăşirii nivelului organizatoric, intelectual şi moral impus de un sistem caracterizat prin structuri şi moduri de gândire inadecvate (…).
Sub aspectul care interesează în cauză, O.U.G. nr. 24/2008 urmăreşte scopul de deconspirare, indicat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate, sau au efectuat activităţi prevăzute de actul normativ, antrenând doar eventuale consecinţe de ordin moral în privinţa celor care au încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale altora în perioada dictaturii comuniste.
Mai mult, conform art. 28 alin. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, în activitatea de documentare, cercetătorii acreditaţi au obligaţia să respecte şi să ocrotească viaţa intimă, familială şi privată a celor care au fost persecutaţi de organele Securităţii statului, neexistând o obligaţie legală în acest sens şi cu privire la persoanele care au activat în fosta Securitate ca ofiţeri de informaţii sau colaboratori ai acestora.
În cauză, informaţiile inserate în lucrarea,, O istorie a C.I.E.” nu reprezintă conform art. 15 lit. d) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, modificată şi completată, „informaţii secrete de stat”, deoarece nu reprezintă informaţii care privesc securitatea naţională, prin a căror divulgare să fie prejudiciată siguranţa naţională şi apărarea ţării.
Atât timp cât datele şi documentele din arhiva C.N.S.A.S., folosite în scopul elaborării acestei lucrări nu reprezintă informaţii secrete de stat, iar accesul la documente s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale în materie (prezentate mai sus), putem conchide că relaţiile sociale privitoare la respectarea cu stricteţe a secretului de stat, relaţii sociale de care depinde realizarea securităţii naţionale a României nu au fost afectate, prin acţiunea de „divulgare”, respectiv de publicare a unei lucrări ce a avut ca scop stabilirea adevărului istoric asupra perioadei dictaturii comuniste.
Nu există nicio dispoziţie legală care să incrimineze activitatea de publicare a datelor aflate în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, de către un cercetător ştiinţific, în scopul stabilirii adevărului istoric asupra perioadei dictaturii comuniste, chiar dacă dreptul la reputaţie al persoanelor în cauză ar putea fi afectat, atât timp cât acest lucru este proporţional cu scopurile legitime urmărite”, se arată în documentul citat.

Ristea Priboi este un fost spion al DIE din anii 70 – cel trimis de generalul Nicolae Pleșiță în misiuni prin toată Europa Occidentală – care, după Revoluție, a trecut în solda SIE, apoi în cea a lui Adrian Năstase din poziția de consilier. Totodată, Ristea Priboi a fost deputat în legislatura 2000-2004 și membru al grupurilor de prietenie cu Argentina, Liban și China.

Ceilalți 13 semnatari ai plângerii împotriva cercetătoarei de la CNSAS Constantin Anghelache, Constantin Ciobanu, Constantin Ion, Horia Dima, Ion Eacobescu, Victor Marcu, Gheorghe Marinescu, Valer Monda, Lucian Negrea, Constantin Petcu, Petre Sofronie și Gheorghe Toader, scrie ziare.com