România construiește viitorul, Bulgaria se înarmează – așa văd bulgarii diferența
România și Bulgaria folosesc în mod diferit instrumentul european de finanțare SAFE, destinat întăririi securității țărilor membre ale Uniunii Europene, ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, scrie publicația Mediapool din Bulgaria.
Investițiile României
România a obținut un împrumut de 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european SAFE, al doilea ca mărime după cel destinat Poloniei, care va fi utilizat pentru proiecte cu dublă destinație, combinând investițiile în infrastructură cu modernizarea capacităților militare. Dintre acestea, aproximativ 4,2 miliarde de euro sunt alocate dezvoltării infrastructurii critice și mobilității strategice. Un segment important îl reprezintă autostrăzile „Moldova” (Pașcani – Suceava – Siret) și „Unirii” (Mochița – Iași – Ungheni), care vor asigura legături rapide și eficiente atât pentru transportul civil, cât și pentru deplasarea forțelor armate în situații de urgență sau criză. Această strategie urmărește, pe de o parte, sprijinirea economiei prin conectarea regiunilor de nord-est și, pe de altă parte, consolidarea capacității militare și a mobilității strategice în contextul securității regionale.
În paralel, România va investi 450 milioane de euro pentru construirea de spitale mobile de urgență, proiecte menite să întărească reziliența sistemului sanitar în fața situațiilor critice și dezastrelor naturale. Astfel, fondurile europene nu sunt folosite exclusiv pentru înzestrarea militară, ci și pentru echipamente și infrastructură cu impact direct asupra populației.
Ministerul Apărării Naționale va gestiona 9,6 miliarde de euro, distribuite pe 21 de programe. Dintre acestea, 10 programe vor fi derulate în colaborare cu alte state membre UE, în timp ce 11 proiecte vor fi realizate la nivel național. Printre achizițiile planificate se numără: transportoare blindate și tancuri de ultimă generație, elicoptere multifuncționale H225M, sisteme antiaeriene și rachete NSM pentru apărare navală, precum și platforme multifuncționale de transport și logistică. În plus, România va construi un centru pentru operațiuni de securitate cibernetică, care va proteja infrastructura critică, inclusiv rețelele energetice și spitalele, împotriva atacurilor cibernetice de tip statal.
Printre proiectele militare pe care România intenționează să le achiziționeze se numără:
- vehicule de luptă pentru infanterie pe șenile – 298 unități pentru 2.983.566,00 euro.
- Elicoptere multifuncționale H225M – minimum 12 unități pentru 852.000.000 de euro.
- Transportoare blindate Piranha 5 8×8 – 139 de unități pentru 761.200.000 de euro.
- Sisteme portabile de apărare aeriană Mistral (MANPAD) – 231 de sisteme / 934 de rachete pentru 625.560.000 de euro.
- Apărare împotriva incendiilor Skynex cu rază foarte scurtă de acțiune (V-SHORAD) – 7 sisteme pentru 476.000.000 de euro.
- platforme multifuncționale de transport și logistică – minimum 1370 vehicule pentru 471.505.000 euro.
- sisteme de rachete sol-aer cu rază medie de acțiune – 3 sisteme pentru 450.000.000 de euro.
- Arme și muniții de infanterie standard NATO – 000 buc. pentru 439.860.000 de euro.
- Muniție de 35 mm (CRAM/AHEAD pentru Skyranger) – 000 de cartușe pentru 393.275.000 de euro.
- Telescop mobil V-SHORAD Skyranger de 35 mm – 2 sisteme pentru 330.000.000 de euro.
- sisteme de detectare radar cu rază medie de acțiune – 12 sisteme pentru 258.000.000 de euro.
- sisteme de rachete de atac naval (NSM) – 7 sisteme pentru 207.000.000 de euro.
- post de comandă integrat pentru apărare aeriană și antirachetă- 2 sisteme pentru 160.000.000 de euro.
- nave de patrulare offshore (OPV) – 2 nave pentru 70.000.000 de euro.
- drone de supraveghere mini-UAS (clasa 1)- 56 de sisteme pentru 45.770.000 de euro.
Ce face Bulgaria
Comparativ, Bulgaria va folosi cei 3,2 miliarde de euro obținuți prin SAFE exclusiv pentru achiziții militare. Proiectele includ achiziționarea de radare 3D, sisteme antiaeriene și antirachetă, haubitze autopropulsate de 155 mm, drone și muniție diversă. Experții militari bulgari subliniază că armata țării se bazează încă pe echipamente sovietice, iar împrumuturile europene reprezintă o oportunitate de modernizare. Totuși, implementarea proiectelor este pusă în pericol de criza politică și lipsa unui buget aprobat, ceea ce ar putea întârzia semnificativ derularea programului. În plus, autoritățile trebuie să fie atente la organizarea achizițiilor, pentru a evita compromisurile privind calitatea echipamentelor în favoarea vitezei de implementare a contractelor comune cu alte state membre UE.
Bulgaria va primi puțin peste 3,2 miliarde de euro în cadrul programului SAFE și a pregătit deja nouă proiecte:
- Achiziție radar 3D.
- Achiziționarea de sisteme de apărare aeriană și antirachetă terestre.
- Dezvoltarea capacităților de artilerie de sprijin prin achiziționarea de obuziere autopropulsate de calibrul 155 mm.
- Achiziționarea de vehicule aeriene fără pilot și muniții de baraj pentru Forțele Terestre și Forțele pentru Operațiuni Speciale.
- Achiziționarea unui sistem de lansare multiplă de rachete cu mobilitate sporită.
- Achiziționarea de sisteme pentru detectarea și contracararea vehiculelor aeriene fără pilot (UAV).
- Dezvoltarea capacităților de sprijinire a transporturilor pentru Forțele Armate ale Republicii Bulgaria.
- Achiziționarea de rachete antiaeriene VL MICA.
- Achiziționarea de muniție de calibrul 155 mm.
Una dintre principalele cerințe pentru împrumuturile SAFE este achizițiile publice comune între statele membre. Bulgaria se așteaptă să achiziționeze radare 3D, de exemplu, din Franța. Cu toate acestea, există în prezent un risc serios ca Bulgaria să nu beneficieze pe deplin de acest mecanism. Bulgaria are în prezent un guvern regulat și un buget regulat, ceea ce nu permite aprobarea împrumuturilor.
Dacă criza politică continuă, Bulgaria ar putea fi serios încetinită.
În plus, experții militari din Bulgaria au comentat pentru Mediapool că trebuie acordată atenție la organizarea comenzilor și că nu ar trebui permise compromisuri cu privire la echipamentul căutat în numele implementării rapide a unei comenzi comune.