România trage semnalul de alarmă la NATO: „Nu mai vorbim despre un risc teoretic”

România va încerca să convingă aliații NATO să acorde o atenție sporită amenințărilor generate de drone și consolidării securității în regiunea Mării Negre, în cadrul Summitului Alianței care are loc la Ankara, în perioada 7-8 iulie. Delegația română pregătește un set de propuneri privind întărirea apărării pe flancul estic, modernizarea supravegherii maritime și accelerarea măsurilor de protecție împotriva noilor riscuri de securitate.

Incidentele cu drone, principalul argument al României

La reuniunea liderilor celor 32 de state membre NATO, România va prezenta un raport preliminar referitor la incidentele cu drone înregistrate în apropierea graniței cu Ucraina și pe teritoriul național, potrivit informațiilor obținute de MEDIAFAX din surse apropiate discuțiilor.

Autoritățile române consideră că aceste episoade demonstrează existența unor vulnerabilități în detectarea și interceptarea aparatelor de zbor care operează la altitudini reduse. Mesajul pe care Bucureștiul îl va transmite aliaților este că amenințarea nu mai este una ipotetică, ci reprezintă o realitate care necesită măsuri rapide.

În paralel, România discută cu mai multe state membre despre soluții temporare de apărare, până la implementarea unor sisteme antidrone permanente, estimate să devină operaționale abia în intervalul 2029-2030.

Apărare

Solicitarea cu care Nicușor Dan merge la Summitul NATO din Turcia. Testul important al președintelui în fața aliaților occidentali

POLITICĂ

FrikiPedia la foc automat: Călin Georgescu a descoperit planul prin care NATO intră în război călare pe România

Radare din Slovacia și elicoptere din Spania, printre soluțiile analizate

În cadrul consultărilor dintre aliați sunt analizate mai multe variante pentru consolidarea capacităților de apărare ale flancului estic.

Una dintre propuneri vizează dislocarea unor sisteme radar din Slovacia, care ar putea îmbunătăți detectarea dronelor ce se apropie de spațiul aerian al României.

Totodată, Spania și-ar fi exprimat disponibilitatea de a trimite elicoptere capabile să participe la misiuni de interceptare și neutralizare a dronelor. Potrivit surselor citate de MEDIAFAX, oferta este apreciată pozitiv, însă condițiile operaționale și calendarul unei eventuale desfășurări urmează să fie stabilite.

Marea Neagră rămâne o prioritate strategică

Pe agenda delegației române se află și consolidarea securității maritime. Bucureștiul va solicita sprijin pentru achiziția și integrarea unor noi senzori destinați detectării rapide a dronelor maritime, minelor și altor amenințări care pot afecta porturile și infrastructura energetică.

În același timp, autoritățile continuă modernizarea Sistemului Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră (SCOMAR), proiect menit să îmbunătățească monitorizarea activităților din zona maritimă și capacitatea de identificare rapidă a riscurilor.

România intenționează, de asemenea, să propună extinderea atribuțiilor grupului naval creat împreună cu Turcia și Bulgaria pentru combaterea minelor marine. În viitor, misiunea ar putea include și protejarea infrastructurii critice din Marea Neagră, precum porturile, conductele, cablurile submarine sau platformele energetice.

Cooperarea cu partenerii și regulile europene, pe masa discuțiilor

Un alt subiect pe care România îl va aduce în atenția aliaților privește modul în care statele din afara Uniunii Europene pot participa la proiectele comune de apărare, fără ca fondurile europene destinate industriei de profil să fie direcționate în principal către producători din afara blocului comunitar.

Tema este importantă pentru București, care dezvoltă parteneriate strategice atât cu Statele Unite, cât și cu Turcia, în timp ce trebuie să respecte regulile programelor de finanțare europene.

Îngrijorări privind întârzierile livrărilor de echipamente militare

România se alătură altor state europene care reclamă întârzieri în livrarea echipamentelor militare comandate din Statele Unite.

Sursele MEDIAFAX susțin că aceste decalaje afectează planificarea militară și procesul de modernizare a armatelor de pe flancul estic al NATO.

În acest context este invocat și programul de înzestrare cu avioane F-35. Calendarul inițial prevedea începerea livrărilor către România în jurul anului 2030, însă, potrivit surselor, există în prezent incertitudini privind respectarea termenelor. Oficialii atrag atenția și asupra costurilor ridicate de operare și mentenanță ale aeronavelor de generația a cincea.

Sprijin financiar pentru Ucraina și Republica Moldova

La summitul de la Ankara, România analizează posibilitatea de a anunța menținerea sprijinului financiar acordat Ucrainei la un nivel comparabil cu cel din anul precedent.

Potrivit informațiilor obținute de MEDIAFAX, contribuția ar putea ajunge la aproximativ 50 de milioane de euro. Fondurile ar urma să fie destinate achizițiilor din domeniul apărării, atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova.

Autoritățile române consideră că securitatea celor două state este strâns legată de stabilitatea României și de consolidarea flancului estic al NATO, motiv pentru care acest sprijin rămâne o componentă importantă a politicii de securitate promovate de București.