Schimbare economică și financiară surprinzătoare de macaz a Franței

Guvernul Orban a adoptat la sfârșitul lunii iulie 2020, OUG nr. 128/2020 privind unele măsuri pentru aprobarea Programului național de racordare a populației și clienților non-casnici la sistemul inteligent de distribuție a gazelor naturale, prin care Ministerul Fondurilor Europene finanțează, prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), proiecte pentru dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale. 

Practic, acest apel POIM, cu o valoare de 235 milioane euro (peste 1 miliard lei), a fost lansat în contextul în care aproximativ 30% din gospodăriile din România sunt conectate la rețeaua de gaze. 





Astfel, în cadrul apelului pot depune proiecte Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) care au ca obiect de activitate serviciul de utilitate publică de alimentare cu gaze naturale a populației, dar și autoritățile publice locale (APL) din regiunile mai puțin dezvoltate ale României, individual, sau în parteneriat cu alte APL.

Valoarea maximă a fiecărui proiect finanțat poate fi de 25 milioane euro. Proiectele finanțate trebuie să deservească minimum 1.000 de gospodării și să fie implementate până în decembrie 2023. Către sfârșitul anului trecut, Ministerul Fondurilor Europene anunța că în cadrul apelului POIM, au fost depuse 24 proiecte, în valoare de 1,16 miliarde lei, care sunt în proces de evaluare.

De asemenea, s-a anunțat că finanțarea acestui program din fonduri europene va continua și în viitoarea perioadă de programare și va beneficia de o alocare de 800 milioane euro. Astfel suma totală alocată pentru implementarea acestui program ajunge la un miliard de euro.

Numai că, în această săptămână, Banca centrală franceză a făcut un anunț care ar trebui să le dea foarte mult de gândit guvernanților noștri.

Potrivit Reuters, Banca centrală franceză a anunțat că va ieși din afacerile cu cărbune și își va limita expunerea la petrol și gaze naturale în portofoliul său de investiții până în 2024, ca parte a unei schimbări active către active prietenoase cu mediul.

Astfel, multe bănci centrale s-au angajat să-și modifice portofoliile de investiții ca parte a unui efort de a încuraja sistemul financiar să sprijine o economie mai puțin dăunătoare mediului. În prezent, Banca Franței gestionează un portofoliu de investiții de 22 miliarde euro, separat de achizițiile de active aferente operațiunilor sale de politică monetară.

Mai mult, într-o declarație recentă, instituția a precizat că până la sfârșitul acestui an nu va mai investi în companii care generează peste 2% din venituri din cărbune și că va reduce pragul la zero până la sfârșitul anului 2024. În prezent, pragul este de 10%.

De asemenea, Banca centrală franceză a declarat și că va exclude până în 2024 companiile cu peste 10% din venituri provenite din petrol sau 50% din gaze, ceea ce ar putea însemna că banca centrală ar trebui să renunțe la colaborarea cu grupuri energetice majore, cum este grupul Total.

O altă categorie de companii cu care banca nu va mai colabora sunt cele care obțin 10% din veniturile lor din petrol sau gaze de șist, sau care explorează în Arctica sau în apele adânci.

Totodată, în calitate de acționar, banca va vota din acest an împotriva noilor proiecte privind combustibili fosili. Practic, prin acest anunț al Băncii centrale, Franța a dat semnalul că se va orienta către energia verde și va limita investițiile și consumul de gaze, petrol și mai ales de cărbune.

Rămâne de văzut dacă actuala clasă politică românească va înțelege ce implicații majore va avea această schimbare de macaz economică și financiară a Franței.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...