Sistemul antigrindină, după 15 ani și milioane de euro: statul încă nu poate demonstra că funcționează

Guvernul pregătește reluarea Programului Național Antigrindină în perioada 2026–2028, într-o formulă tranzitorie care ar urma să includă atât vechiul sistem cu rachete, cât și tehnologia alternativă instalată la Satu Mare.

În paralel, autoritățile promit realizarea studiilor necesare pentru a afla dacă intervențiile sunt eficiente și dacă influențează regimul precipitațiilor.

Intenția a provocat reacția Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România.

Fermierii nu contestă necesitatea protejării culturilor,

dar cer ca sistemul să nu fie repornit automat în actuala configurație, mai ales după ce Corpul de Control al premierului a descoperit cheltuieli considerabile, proceduri necompetitive, unități neomologate și absența unor evaluări independente care să demonstreze eficiența intervențiilor.

Mai exact:

Fermierii cer Guvernului să nu repornească automat Sistemul Național Antigrindină, după ce controlul efectuat la autoritatea responsabilă a descoperit probleme serioase:

program realizat în proporție de numai 39%,

contracte fără concurență reală,

unități neomologate,

rachete expirate

și lipsa unei evaluări independente a eficienței.

Disputa trebuie însă prezentată corect:

raportul nu demonstrează că tehnologia este inutilă, ci că statul român nu poate proba dacă aceasta a produs rezultate proporționale cu banii cheltuiți.

Un program realizat în proporție de 39%

Programul național aferent perioadei 2010–2024 prevedea dezvoltarea unor unități pentru combaterea grindinei și creșterea precipitațiilor.

Potrivit sintezei controlului, gradul de realizare a fost de aproximativ 39%. Niciuna dintre cele două unități pentru creșterea precipitațiilor nu a fost construită.

Prin urmare, strategia națională împotriva secetei se bazează în continuare pe paparude, soboare de preoți și rugăciunea ca Dumnezeu să fi citit, și El, prognoza.

Șase unități funcționale, dar neomologate definitiv

Procedurile de omologare pentru cele șase unități de combatere a grindinei aflate în funcțiune nu au fost finalizate.

După expirarea vechiului program, Guvernul nu a aprobat unul nou.

În consecință, în 2025 nu au mai fost efectuate intervenții active în atmosferă.

Aproape 94,2 milioane de lei, fără lansări

Oprirea rachetelor nu a însemnat și oprirea cheltuielilor.

Până la 30 noiembrie 2025, acestea au ajuns la 94,167 milioane de lei.

Din această sumă, 80,937 milioane de lei au fost alocate conservării și pazei infrastructurii. Bănuim că au fost angajate unități de mercenari de elită pentru pază, suma e impresionantă.

Conservarea costă aproape cât funcționarea

Păstrarea unei infrastructuri nefolosite poate fi necesară pentru a evita degradarea sa.

Problema este proporția:

Statul a cheltuit o sumă foarte mare pentru conservarea unui sistem pe care nu îl putea utiliza și a cărui eficiență nu fusese demonstrată independent.

Instituția și-a continuat activitatea administrativă, inclusiv plata personalului, deși operațiunile din teren erau suspendate.

Câte un singur operator la masa negocierilor

Corpul de Control a constatat că, în perioada 2022–2024, serviciile de operare și cercetare au fost atribuite prin negocieri cu câte un singur operator pentru fiecare unitate.

Accesul operatorilor străini a fost limitat prin criterii introduse în normele de aplicare, deși legea permitea participarea acestora.

În lipsa competiției, autoritatea nu putea demonstra că a obținut cel mai bun preț și cea mai performantă soluție.

Incidente neelucidate și rachete expirate

Controlul a identificat incidente produse la lansarea rachetelor ale căror cauze nu au fost stabilite.

(Aici bănuim că a fost vorba despre tehnicianul Dorel, care a vrut să aducă și el ploaia, măcar o dată).

Au existat și rachete care au expirat în urma nerespectării unor obligații contractuale. Aceste probleme au generat cheltuieli suplimentare suportate din fonduri publice.

Cine a verificat eficiența? Tot sistemul

În perioada 2022–2025 nu au fost contractate servicii independente pentru verificarea intervențiilor.

Nu a existat nici o evaluare publică suficientă privind impactul asupra mediului și regimului precipitațiilor.

Autoritatea a administrat sistemul, operatorii l-au pus în funcțiune, iar rezultatele au fost evaluate în interiorul aceleiași construcții instituționale.

Verificarea externă, capabilă să confirme sau să contrazică datele oficiale, a lipsit.

Lipsa dovezii nu este dovada ineficienței

Raportul nu spune că rachetele antigrindină nu funcționează.

Spune că România nu a construit mecanismul prin care să demonstreze convingător că funcționează.

Nici acuzațiile unor agricultori potrivit căreia lansările ar reduce ploile și ar favoriza seceta nu a fost dovedită.

Modificarea artificială a vremii rămâne controversată inclusiv internațional.

Unele studii indică efecte în condiții precise, însă acestea sunt greu de separat de variația naturală a furtunilor.

Ce solicită agricultorii

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști nu cere abandonarea protecției antigrindină. Organizația solicită ca sistemul să nu fie repornit în forma actuală înainte de realizarea unei evaluări independente privind eficiența, impactul asupra mediului și raportul cost-beneficiu.

Fermierii mai cer:

publicarea datelor,

stabilirea răspunderii pentru deficiențele constatate

și compararea rachetelor cu avertizarea timpurie, asigurările agricole și măsurile directe de protejare a culturilor.

Alternativa fără rachete de la Satu Mare

Tánczos Barna propune un program tranzitoriu pentru perioada 2026–2028, în care să fie testate atât sistemul clasic, cât și tehnologia fără rachete instalată în județul Satu Mare printr-un proiect de cooperare cu Ungaria.

Tehnologia de la Satu Mare folosește o rețea de 40 de generatoare terestre automate, comandate online pe baza avertizărilor radar.

Acestea eliberează particule de iodură de argint, purtate de curenții ascendenți spre nor, pentru a favoriza formarea mai multor cristale mici în locul unor bucăți mari de grindină.

Așadar, nu s-a schimbat substanța activă, ci mijlocul de livrare: fără rachete, zgomot și lansări, într-un proiect româno-ungar de aproximativ 867.000 de euro. Consiliul Județean Satu Mare

Argumentul ministrului este că efectele unei tehnologii nu pot fi măsurate dacă aceasta nu este utilizată.

Repornire controlată, nu încă un cec în alb

Reluarea intervențiilor ar avea sens numai ca experiment limitat: zone de test și control, criterii stabilite anterior, monitorizare independentă, date publice și operatori selectați competitiv.

După 15 ani, România nu mai are nevoie de încă o promisiune că sistemul funcționează.

Are nevoie de măsurători care să arate dacă protecția oferită agricultorilor justifică banii plătiți de contribuabili.