Spațiul – ultima frontieră în lupta pentru Casa Albă

Publicat: 30 oct. 2020, 20:30, de Ștefan Armeanu, în Internațional , ? cititori
Spațiul - ultima frontieră în lupta pentru Casa Albă
Competiția pentru președinția Statelor Unite ale Americii a ajuns în era spațială și depășește limitele terestre. 

Competiția pentru președinția Statelor Unite ale Americii a ajuns în era spațială și depășește limitele terestre.

Actualul președinte american, Donald Trump vrea ca în anul 2024 să lanseze o misiune pe Lună. În plus, Donald Trump propune ca în anul 2025 să înceteze sprijinului financiar direct pentru Stația Spațială Internațională (ISS), iar controlul acesteia să fie transferat către companii spațiale private.

Experții consideră că în fața unor astfel de propuneri, Joe Biden, contracandidatul lui Trump pentru fotoliul de la Casa Albă, ar putea să ceară o amânare a misiunii pe Luna și să propună prelungirea finanțării pentru Stația Spațială Internațională.

În opinia unor experți, Joe Biden ar putea susține pentru programul spațial, o promovare a concurenței între contractorii tradiționali din industria de apărare, cum sunt Boeing și SpaceX, care promit rachete reutilizabile, la costuri mai mici.

Grup de voluntari pentru platforma lui Joe Biden

Însă, pentru a oferi o platformă spațială coerentă pentru campania electorală a lui Joe Biden, aproximativ 20 de foști înalți oficiali și oameni de știință de la NASA, s-au reunit într-un grup voluntar care va propune idei.

O mare parte dintre acești voluntari au lucrat în administrația Obama și urmăresc acum funcții într-o eventuală administrație Biden. Membrii grupului, afirmă că sunt interesați de continuarea finanțării NASA pentru observarea din spatiu a Pământului și de parteneriate cu alte națiuni.

Unii dintre ei au recunoscut însă că agenda spațială a lui Biden se află într-o stare incipientă, iar surse din interior susțin însă că sunt inclusiv păreri diferite cu privire la racheta SSL, construită de Boeing, afirmă Reuters.

Rachetă construită de Boeing

Cei care sprijină proiectul rachetei super grele, construită de Boeing, consideră că ea reprezintă baza planurilor de explorare ale NASA și este singura care poate transpune în practică dorința lui Donald Trump, de a lansa în anul 2024 misiunea Artemis.

Deși proiectul construcției acestei rachete are întârzieri și depășiri de costuri, acesta are și avantajul că oferă zeci de mii de locuri de muncă în statele Alabama și California.

Vocile critice care spun însă că proiectul ar trebui revizuit, deoarece tehnologia folosită este învechită iar costurile de lansare, de peste1 miliard de dolari pentru o misiune, sunt prea mari. În opinia celor care nu sunt de acord cu acest proiect, Casa Albă sau Congresul ar trebui să revizuiască programul și să ia în calcul inclusiv rachetele companiilor private, SpaceX și Blue Origin, dacă acestea au capacitatea să construiască rachete noi la prețuri mai mici.

Deocamdată însă, Agenția Aerospațială Nord Americană consideră că SLS, racheta construită de Boeing, este singura opțiune pe termen scurt pentru misiunea spre Lună cu echipaj uman, a declarat Doug Loverro, fostul șef al zborurilor spațiale NASA, cu echipaj la bord.

Competiție între privați

O amânare a misiunii lunare ar pune sub semnul întrebării soarta pe termen lung a rachetei Space Launch System, construită de Boeing. Și asta deoarece Elon Musk și Jeff Bezos sunt într-o competiție acerbă pentru a scoate pe piață rachete private, cel mai probabil anul viitor.

Boeing are nevoie ca de aer de o continuare a sprijinului pentru operarea Stației Spațiale Internaționale, pentru încă 10 ani, în contextul în care contractul actual, în valoare de 225 milioane dolari pe an, va expira în 2024. Criza provocată de pandemia de COVID-19 și accidentele în care au fost implicate aeronavele sale, au adus această companie aeronautică în pragul unei crize financiare, din care nu poate ieși fără un ajutor substanțial.

Boeing și SpaceX, compania lui Elon Musk, furnizează la ora actuală navete spațiale pentru transportul astronauților către Stația Spațială Internațională, în baza unui program demarat în perioada administrației Obama și susținut ulterior atât de Donald Trump cât și de Joe Biden. În aceste condiții, temporizarea programului unei noi aselenizări americane, după cea din 1969, ar pune în dificultate actualele contracte pentru zborurile destinate transportului astronauților dar și viitoarele contracte pentru echipamentele conexe, pe care Companiile le vânează.