„STOP Planului Bolojan”. PSD și AUR îl acuză pe premier de distrugerea economiei

PSD și AUR au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, susținută de peste 250 de parlamentari. Documentul, intitulat „STOP Planului Bolojan de distrugere a economiei”, reprezintă unul dintre cele mai dure atacuri politice lansate în actuala legislatură, acuzând Executivul de politici economice și sociale care ar fi dus la deteriorarea accelerată a nivelului de trai.

Moțiunea de cenzură: acuzații de „subminare a economiei naționale”

Textul moțiunii este construit pe o serie de critici frontale la adresa Guvernului, pe care autorii îl acuză de „subminarea economiei naționale” și de gestionarea defectuoasă a resurselor publice. Potrivit PSD și AUR, Executivul ar pregăti „cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii”, fără consultare publică și fără o dezbatere transparentă în interiorul coaliției.

Autorii susțin că, sub pretextul unor obligații asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Guvernul ar intenționa să vândă pachete din companii de stat prin mecanisme considerate netransparente. Acestea ar include, potrivit documentului, proceduri de tip „plasament accelerat”, prin care acțiuni ar fi direcționate către investitori selectați, în afara circuitului clasic al Bursei de Valori.

În viziunea inițiatorilor moțiunii, o astfel de abordare ar exclude populația de la participarea la aceste tranzacții și ar conduce la subevaluarea activelor, generând pierderi de miliarde de lei pentru statul român. Sunt invocate inclusiv riscuri legate de diminuarea controlului statului în sectoare strategice, în special în domeniul energetic.

11:13 • POLITICĂ

Bolojan, în fața celui mai greu test politic. PSD și AUR au strâns semnăturile pentru moțiune

08:29 • POLITICĂ

POLITICO: Acordul PSD–AUR testează „linia roșie” a socialiștilor europeni. Bruxelles-ul nu știa de planuri

Critici privind politica fiscală și deficitul bugetar

Un alt capitol central al moțiunii vizează politica fiscal-bugetară a Guvernului Bolojan. PSD și AUR acuză Executivul că a recurs la majorări de taxe și la eliminarea unor facilități fiscale, fără a implementa reforme reale care să reducă cheltuielile statului.

În document este menționat că deficitul bugetar ar fi ajuns la 7,9% din PIB, conform metodologiei europene ESA, depășind nivelul comunicat oficial. În același timp, cheltuielile publice ar fi rămas la un nivel ridicat, de 43,3% din PIB, ceea ce, în opinia autorilor, contrazice discursul privind reformele și austeritatea.

Moțiunea critică și modificările legislative care au afectat mediul de afaceri, inclusiv reducerea pragului pentru microîntreprinderi, eliminarea facilităților fiscale în sectoare precum IT, construcții și agricultură, precum și creșterea TVA. Aceste măsuri sunt descrise drept o presiune suplimentară asupra capitalului autohton și asupra populației.

Autorii susțin că Guvernul ar fi ales „calea simplistă” de a crește taxele, în loc să combată optimizarea fiscală a marilor companii și să reducă risipa bugetară.

Indicatori economici în scădere

Moțiunea aduce în discuție și o serie de indicatori economici considerați negativi. Printre aceștia se numără scăderea volumului cifrei de afaceri din serviciile prestate populației, reducerea comenzilor în industria prelucrătoare și scăderi în sectorul energetic și în construcții.

Aceste evoluții sunt interpretate ca semne ale unei economii aflate în dificultate, autorii invocând riscul unei stagflații – combinația dintre stagnare economică și inflație ridicată. În acest context, documentul susține că nivelul de trai al populației ar fi suferit o deteriorare semnificativă.

Impact social și acuzații privind politicile publice

Pe plan social, moțiunea descrie efecte „dramatice” ale politicilor guvernamentale. Sunt menționate pierderi de putere de cumpărare în rândul mai multor categorii profesionale, inclusiv angajați din educație, administrație și sănătate.

Autorii susțin că măsurile adoptate ar fi afectat în mod direct pensionarii, familiile cu copii și persoanele vulnerabile, acuzând Guvernul că a redus veniturile acestora fără a compensa prin măsuri sociale adecvate.

De asemenea, este invocat un număr de aproximativ 54.000 de locuri de muncă pierdute, precum și creșterea presiunii inflaționiste asupra veniturilor populației. Moțiunea cere, printre altele, indexarea pensiilor și reluarea programelor de investiții publice, considerate esențiale pentru dezvoltarea economică.

Dispute privind direcția politică și economică

Documentul evidențiază și un conflict de viziune între inițiatori și Guvern, acuzând Executivul că ar fi ignorat propunerile opoziției și ar fi blocat programe de relansare economică.

Autorii susțin că dialogul politic ar fi fost limitat, iar deciziile ar fi fost luate fără consultare, ceea ce ar fi contribuit la amplificarea tensiunilor sociale și politice.

Procedura parlamentară a moțiunii

Moțiunea de cenzură a fost depusă cu peste 250 de semnături, depășind pragul minim necesar pentru inițierea procedurii, care este de o pătrime din numărul total al parlamentarilor. După depunere, documentul este comunicat Guvernului și urmează să fie citit în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

Conform procedurii, dezbaterea și votul au loc la trei zile după prezentare. În acest caz, calendarul este influențat de minivacanța de 1 Mai, astfel că votul ar putea avea loc pe 4 sau 5 mai.

Pentru adoptarea moțiunii este necesară majoritatea absolută, respectiv 233 de voturi favorabile. Votul este secret, cu bile.

Ce se întâmplă dacă moțiunea este adoptată

În cazul în care moțiunea de cenzură va fi adoptată, Guvernul condus de Ilie Bolojan este demis, iar România intră într-o nouă etapă politică. Procedura constituțională prevede că președintele Nicușor Dan convoacă partidele parlamentare pentru consultări în vederea desemnării unui nou prim-ministru.

Dacă există o majoritate clară în Parlament, președintele este obligat să desemneze candidatul propus de aceasta. În absența unei majorități, desemnarea se face în urma negocierilor politice.

Candidatul la funcția de premier are la dispoziție 10 zile pentru a obține votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a echipei propuse. În acest interval, negocierile între partide devin esențiale pentru formarea unei majorități.

Până la învestirea unui nou Executiv, Guvernul demis rămâne în funcție cu atribuții limitate, ocupându-se doar de administrarea treburilor curente și neputând adopta măsuri majore, precum ordonanțe de urgență.