Acest avans însemnat în privința veniturilor este considerat a fi o consecință a licitațiilor transparente organizate de Bursa Română de Mărfuri, unde s-au stabilit criterii clare și competitive pentru închirierea spațiilor disponibile. Potrivit lui Grindeanu, contractele semnate în ultima perioadă pentru diverse facilități din aeroport au adus venituri de trei ori mai mari decât în trecut, ceea ce indică o gestionare eficientă a resurselor și o maximizare a potențialului financiar al aeroportului.
Cu toate acestea, în contextul creșterii continue a traficului de pasageri, ministrul Transporturilor a subliniat necesitatea construirii unui nou terminal la Otopeni. Deși aeroportul a reușit să își revină la nivelul de trafic înregistrat înaintea pandemiei, Grindeanu a atras atenția că în următorii patru-cinci ani, aeroportul ar putea atinge capacitatea maximă. Acest lucru impune o acțiune rapidă și susținută în vederea dezvoltării infrastructurii aeroportuare pentru a face față cererii crescânde.
Cu toate acestea, Grindeanu a subliniat și dificultățile întâmpinate în gestionarea profitului aeroportului, menționând că, la finalul anului trecut, profitul considerabil a fost direcționat către bugetul de stat. În ciuda acestor provocări, el a subliniat că, în viitor, este esențial să se asigure că profitul generat de aeroport rămâne în sfera sa de operare și este reinvestit în dezvoltarea infrastructurii și a facilităților aeroportuare, pentru a susține creșterea durabilă și eficientă a acestuia.
În concluzie, Ministerul Transporturilor sub conducerea lui Sorin Grindeanu a înregistrat câteva progrese semnificative. Este, totuși, important să se continue eforturile pentru a asigura o gestionare eficientă a resurselor și o dezvoltare sustenabilă a infrastructurii de transport din România.