Taxa PSD de 1% pe cifra de afaceri ar îngropa TAROM, Dacia și CFR

Taxa de solidaritate de 1% pe cifra de afaceri a companiilor mari propusă de PSD ar putea induce în piață sentimentul de incertitudine, senzația că avem de a face cu mediu de afaceri instabil și de zonă unde investițiile sunt descurajate.

Taxa de solidaritate propusă de PSD vizează exclusiv companiile mari, cu venituri de peste 100 de milioane de euro, care își diminuează artificial profiturile, cu scopul vădit de a-și reduce obligațiile față de bugetul de stat, susțin reprezentanții partidului care urmează să dea premierul, conform rotativei.

Analiștii și oamenii de afaceri atrag atenția că aplicarea cotei de 1% pe cifra de afaceri la companiile mari le-ar putea arunca pe acestea în zona de pierderi. Și sunt două exemple în acest sens: Dacia și Ford, singurii producători de vehicule din țară.

Ziarul Financiar a calculat impactul financiar al acestei măsuri și a ajuns la concluzia că există 390 de companii care au cifre de afaceri de peste 100 milioane de euro, iar suma pe care ar aduna-o statul român din taxarea cu 1% ar fi de 3,5 miliarde de lei, din care 2,5 miliarde de lei de la firme cu profit dar cu marje mici, și 1 miliard de la companii cu pierderi. ”Merită un asemenea efort pentru 700 milioane de euro?” se întreabă analistul Radu Mușetescu. ”Sunt companii cu pierderi, le îngropi și mai tare. Sunt companii de stat cu pierderi, Tarom, CFR…”, a adăugat acesta într-o intervenție pentru Puterea.ro.

Radu Mușetescu susține că această măsură gândită de PSD induce în piață un sentiment de incertitudine, de un mediu de afaceri instabil și de descurajare a investițiilor. Mai e o problemă, pe care a punctat-o Mușetescu. ”E o chestiune de politică monetară. Posibilitatea de a ne îndatora se cam apropie de final, iar noi avem nevoie de venituri suplimentare la buget. Și cum se suplimentezi fără împrumuturi? Cu măsuri din acestea, care par populiste”, a mai spus Mușetescu. România încă se află sub pragul maxim de îndatorare impus de Comisia Europeană, 60% din PIB, însă zi de zi deficitul bugetar crește și prim urmare e nevoie de împrumuturi pentru a-l acoperi. Asta înseamnă că țara noastră se apropie vertiginos de acel prag de 60%. Și guvernanții, în speță aripa socialistă, vine cu aceste măsuri.

Conform ZF, sunt 390 de companii care vor fi lovite de această taxă. Printre ele se află ”Retaileri alimentari precum Lidl, Carrefour şi Mega Image, producă­torii auto Dacia şi Ford, toţi traderii de cereale (Ameropa, Cargill, ADM, Viterra), lanţurile de benzinării ale OMV Petrom, Mol, Rompetrol şi Lukoil, distribuitori de medicamente precum Mediplus şi Fildas, dar şi jucători mari din energie şi producţia de componente auto”. Adăugă aici și companii cu capital privat românesc: Altex, Albalact, Dedeman, EMag, RCS-RDS. Dar și pe deja amintitele societăți de stat cu pierderi: CE Oltenia, Tarom, CFR, Metrorex etc.

Dacia și Ford vor intra pe pierderi

Profesorul de economie Cristian Păun a făcut o demonstrație prin care a arătat că cei doi mari producători auto din România, Dacia și Ford, vor intra pe pierderi dacă se va aplica taxa de 1% pe cifra de afaceri.

Cazul Dacia-Renault, 2021:

– Cifra de afaceri a fost de: 21.441.608.926 lei.

– Profitul brut contabil: 513.347.212 lei.

– Profitul impozabil al anului: 107.932.848 lei.

– Impozit pe profit plătit: 15.059.631 lei

Profitul net după impozitarea lui este de: 92.873.217 lei

”Taxa de solidaritate de 1% aplicată cifrei de afaceri a companiei ar genera un impozit suplimentar de: 214.416.089 lei. Adică o sumă de 2,2 ori mai mare decât profitul net. Ar genera o pierdere companiei de -121.542.872 lei”, spune Păun.

Cazul Ford România:

– Cifra de afaceri a fost de: 11.518.530.872 lei

– Profitul net: 61.664.713 lei

”Taxa de solidaritate aplicată de 1% aplicată cifrei de afaceri ar genera un impozit suplimentar de: 115.185.309 lei. Adică, o pierdere pentru companie de -53.520.596 lei”, a adăugat profesorul de economie.

”Pentru Dacia România lucrează cam 13.000 de salariați și pentru Ford România cam 6.000 de salariați. Plus industriile conectate la cele două fabrici, alea care sunt. Cele două companii dau jumătate din exporturile României. Plus alte taxe și contribuții, nu doar impozitul pe profit, la ambele fiind în creștere în 2021 față de anii anteriori.

Concluzia este una foarte simplă: cred că ar trebui să încetăm urgent cu aberațiile fiscale și cu tot acest haos creat cu scopul de a lovi în economia românească, în stabilitatea ei și în mersul ei înainte. Noi ne distrugem economia mai ceva ca ucrainienii, fără să ne atace nimeni. Avem idioții noștri utili, gata să servească pe oricine dă mai mult. Eu cred că orice politică publică, mai ales cea fiscală, ar trebui să aibă în spate astfel de calcule care trebuie bine fundamentate și prezentate tuturor. Al naibii program de guvernare: să pui pe butuci toată România provocând pierderi pe bandă rulantă. Din solidaritate, auzi tu!”, a mai spus Păun.

Dacia, un calcul și mai elocvent

Deocamdată nu este clar dacă impozitul de 1% pe cifra de afaceri se va aplica concomitent cu cel de 10%. ”Diferența nu este semnificativă, pe cele două cazuri prezentate aici. Să luăm Dacia, de exemplu. Ei au plătit în 2021 un impozit pe profit de 15.059.631 lei. Calculat la cifra de afaceri, ar fi datorat 214.416.089 lei. Îl vor plăti pe acesta din profitul brut, și nu îl mai plătesc pe cel pe profit de 16%. Adică, în loc să fie pierderea ca în exemplul inițial (cazul în care s-ar plăti ambele și vorbim de o supra-taxă) de -121.542.872 lei, va fi de ”doar” -106.483.241 lei”, a conchis Păun.

Firme mari vs. firme mici, tratament diferit

Analistul economic Bogdan Glăgan spune că taxa de solidaritate de 1% pe cifra de afaceri NU înseamnă că firmele mari vor avea același tratament ca firmele mici. ”De ce? Fiindcă impozitul de 1% este OPȚIONAL pentru firmele mici. Liderii PSD nu cunosc limba română, nici Codul fiscal pe care ei înșiși l-au votat. În schimb, ei cer ca firmele mari să plătească OBLIGATORIU 1% din cifra de afaceri, ceea ce este altceva”, a spus acesta,

Ce spun patronatele?

Nu este deloc o idee bună, susține Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia. ”Există companii care în mod justificat plătesc un impozit pe profit al cărui cuantum este mai mic decât 1% din cifra de afaceri chiar dacă nominal este semnificativ.

Unele companii au pur și simplu cifre de afaceri imense și marje foarte mici. Altele nu au profit în unii ani din motive foarte obiective. Să ne gândim la această criză a prețurilor din energie. Ce facem, impozităm companiile care au făcut pierderi ca să le îngropăm de tot?

Pe de altă parte suntem de acord că trebuie redusă impozitarea muncii în România în special pe salariile mici. Pe salariile mari este mai degrabă necesară plafonarea contribuțiilor sociale la un nivel rezonabil. Această reducere a taxării pe muncă nu trebuie compensată cu impozite suplimentare pentru că ea se poate realiza prin extinderea bazei adică toată lumea să plătească CAS și CASS în paralel că scăderea lor”, a declarat directorul Confederației, într-o intervenție avută la PRO TV.

Obsesia politicienilor pentru 1% din cifra de afaceri e o mare chinuială

Analistul Cristi Tudorescu încearcă să răspundă la întrebarea ”De ce obsesia unor politicieni, cea cu 1% pe cifra de afaceri, e o mare chinuială?” ”În primul rând, în declarațiile publice nu e clar ce au vrut să spună: se referă la „multinaționalele cele rele”, adică la companiile străine? Evident că nicio reglementare fiscală nu ar sta în picioare pe criterii de proveniență a capitalului. Deci pentru public sună bine, în practică pică din start.

Sau au vrut să spună 1% pe cifra de afaceri a companiilor mari, inclusiv a celor românești? Asta înseamnă că te uiți și la Hidroelectrica, Romgaz, dar și la Emag, Dedeman, Electrica, Altex, Fildas (acesta fiind topul după cifra de afaceri). Adică dai cu declarația asta și în capitalul românesc, dacă tot e să dai în ceva.

În al doilea rând: s-a mai vehiculat ideea că din 150-200 miliarde de euro cifra de afaceri a companiilor mari (depinde peste ce plafon ne uităm), un 1% ar strânge la buget circa 1.5 – 2 miliarde euro. Fals! Pentru că multe dintre acestea sunt deja profitabile chiar bine, deci deja plătesc acel 16% pe profit care în multe cazuri e mai mult decât 1% x cifra de afaceri. Sau poate s-or fi gândit la Tarom, care în veci nu e profitabilă? Nu știu…

Așa că ideea nu prea își are aplicabilitate, sau dacă ar ajunge cineva să o pună în practică, ar fi mai mare chinuiala, că nu se strânge cine știe ce suplimentar la buget.

Asta să fie problema finanțelor de la noi? Că nu se mai strange 1 miliard de euro la buget de la multinaționalele astea rele?

Iar povestea cu „nu e mult 1%, transferă în preț către client acel 1% și nu e mare lucru” poate fi și aceea mai complicată decât atât.

Au mai vrut ei să dea o lege să supraimpoziteze profiturile din petrol și gaze, incluzând și compania aia rea cu capital austriac,

iar ce știm cu certitudine până acum e că supraimpozitul va fi plătit de compania românească de stat”, a conchis Cristi Tudorescu.