Termen final în procesul în care Elena Udrea şi Ioana Băsescu au primit 8, respectiv 5 ani de detenţie

Astăzi, va avea loc cel mai probabil termenul final la Înalta Curte de Casație și Justiție în procesul penal în urma finanţării campaniei prezidenţiale a lui Traian Băsescu din 2009 în care fiica cea mare a fostului preşedinte, Ioana Băsescu, a fost condamnată, la fond, la 5 ani de detenţie, iar fostul ministru Elena Udrea la 8 ani de închisoare.

După aproape 14 ani de la comiterea faptelor, apărarea va solicita încetarea procesului penal ca urmarea deciziilor CCR privind prescripția, a declarat Silvia Uscov, unul dintre avocații Elenei Udrea.

„În principiu, ar trebui să rămânem în pronunțare pe solicitarea noastră de încetare a procesului penal ca urmare a faptului că a intervenit prescripția răspunderii penale.

De menționat e că, oricum, în acest dosar intervenise deja din 2021 prescripția răspunderii penale conform Vechiului Cod penal, deci fără aplicarea deciziilor CCR recente, pe 5 din cele 7 infracțiuni de care este acuzată (Elena Udrea – n.r.), dar vom solicita aplicarea Noului Cod penal cu deciziile CCR pentru a se constata prescrisă răspunderea pentru toate cele 7 infracțiuni.

De asemenea, vom solicita și să nu se aplice măsura confiscării speciale deoarece, conform jurisprudenței CEDO, atunci când lipsește o hotărâre prin care să se stabilească vinovăția sau nevinovăția unei persoane nu se poate aplica confiscarea specială. Nu poti, pe de o parte, să închizi dosarul fără a mai analiza dacă persoana e vinovată sau nevinovată, iar, pe de altă parte, să îi confiști anumite sume, adică să îi aplici, totuși o sancțiune penală, chiar dacă nu o pedeapsă cu închisoarea.

Am formulat și o cerere de sesizare a Curții Constituționale în acest sens, dar sperăm că ÎCCJ va aplica direct jurisprudența CEDO, așa cum am văzut că aplică jurisprudența CJUE, cel puțin în cauzele d-nei Udrea”, a declarat avocata Elenei Udrea, Silvia Uscov pentru G4media.ro.

Aristotel Cănescu ar putea să nu scape cu prescrierea faptelor

DNA ar putea solicita suspendarea procesului până când Curtea de Justiție a UE se va pronunța cu privire la întrebările formulate de Curtea de Apel Brașov într-unul dintre dosarele fostului președinte al CJ Brașov, Aristotel Căncescu.

Dacă să aplice sau nu deciziile CCR privind prescripția în condiţiile în care dosarul vizează fapte de corupţie, iar România s-a angajat prin Tratatul de aderare la UE să combată corupţia?

Trimiși în judecată pentru campania electorală a lui Traian Băsescu

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată în 2017, pe Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru instigare la luare de mită, spălare a banilor, pe Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru luare de mită, pe Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, tot pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, notar public, fiica preşedintelui României în funcţie la acel moment, pentru instigare la delapidare, instigare la spălarea banilor, pe Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare şi pe Dan Andronic, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

„În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, arăta DNA într-un comunicat de presă.

Procurorii spun că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.

Elena Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, este acuzată că, în perioada octombrie – noiembrie 2009, l-a determinat pe Gheorghe Nastasia, la acea vreme secretarul general al ministerului, să ceară şi să primească suma de aproape un milion de lei de la un om de afaceri, în schimbul asigurării plăţii unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare. Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorităţi locale finanţate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile şi telegondole, în cadrul programului “Schi in România”. 

„Udrea Elena Gabriela i-a indicat inculpatului Nastasia Gheorghe atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societăţii comerciale în schimbul asigurării finanţării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât şi denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei). În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat în contul firmei indicate, în două tranşe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deşi societăţile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie naţională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale”, arată DNA. 

În realitate însă, banii ar fi fost folosiţi pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidaţi.