Enervanți: Trump sperie Europa, Biden stârnește furia pentru Gaza

Cei doi posibili candidați la președinția Americii, Donald Trump și Joe Biden, fac tot posibilul să genereze teamă pe mapamond.

Ultima declarație retorică a fostului președinte Donald Trump a zguduit alianța militară preeminentă a Vestului. În cursul weekendului, el a afirmat că ar încuraja Rusia să atace aliații Statelor Unite din cadrul NATO în cazul în care aceștia nu investesc suficient în apărarea națională. Aceste remarci, împreună cu comentariile separate despre încheierea ajutorului acordat de SUA țărilor străine, au „declanșat noi cutremure în Washington și în țările europene deja îngrijorate de fiabilitatea Americii ca aliat într-o posibilă a doua administrație Trump„, scrie The Washington Post.

Donald Trump a criticat de multă vreme rolul exagerat al Statelor Unite în cadrul NATO și prezintă sprijinul acordat de președintele Biden pentru lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse ca pe o povară costisitoare pentru contribuabilii americani. Această idee a captat o parte a Partidului Republican, care a blocat încercările administrației Biden de a aloca aproximativ 61 de miliarde de dolari în finanțare proaspătă pentru Ucraina.

Pentru privitorii europeni, ostilitatea declarată de Trump reprezintă o linie de demarcație. „Toată lumea ar trebui să vadă acest videoclip cu Trump și apoi să înțeleagă că Europa s-ar putea vedea curând nevoită să se apere singură”, a scris Norbert Röttgen, un parlamentar german de rang înalt și fost președinte al comisiei pentru afaceri externe din parlamentul german, pe pagina sa de Facebook. „Trebuie să gestionăm această situație pentru că altfel ar însemna să ne predăm și să ne abandonăm singuri!”

În ochii unor critici europeni, Trump reprezintă o amenințare existențială la adresa alianței occidentale și a ethosului său politic. „Campania prezidențială actuală confirmă doar faptul că el nu și-a schimbat atitudinea iresponsabilă față de aliați”, a declarat Marko Mihkelson, președintele comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului Estoniei, pentru The Washington Post. „Din păcate, el este, prin urmare, un instrument foarte convenabil pentru Rusia lui Putin, care duce război împotriva Vestului.”

„Orice sugestie că aliații nu se vor apăra unii pe alții subminează securitatea noastră, inclusiv pe cea a SUA, și pune soldații americani și europeni în pericol sporit”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o declarație.

Chiar și diplomatul de vârf al Europei a oferit o critică subtilă a poziției confuze a lui Biden. „De câte ori ați auzit liderii cei mai proeminenți și miniștrii de externe din întreaga lume spunând că prea mulți oameni sunt uciși?”, a spus Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, luni, făcând referire la remarcile recente ale lui Biden că modul în care Israel conduce războiul este „exagerat”.

„Dacă comunitatea internațională consideră că aceasta este o masacrare, că prea mulți oameni sunt uciși, poate ar trebui să ne gândim la furnizarea de arme”, a adăugat Borrell.

Dar Biden și mulți dintre omologii săi europeni au ignorat în mare parte apelurile din partea protestatarilor și a unor parlamentari din țările lor de a forța un armistițiu sau de a acționa pentru a bloca ultima ofensivă a Israelului din Rafah. De asemenea, a fost ignorată și o decizie din partea Curții Internaționale de Justiție, cea mai înaltă instanță a ONU, care a cerut Israelului să ia măsuri pentru a proteja mai bine viața civililor din Gaza. Unii oficiali ONU consideră deja că Israelul încalcă aceste cerințe.

Potrivit unei comisii ONU, unul din fiecare 100 de oameni din Gaza a fost ucis în primele 100 de zile ale războiului, o rată mai mare decât în orice alt conflict armat din secolul al XXI-lea. „Războiul în desfășurare se evidențiază ca fiind fără precedent în ceea ce privește scala morții, distrugerii și suferinței, cu repercusiuni care vor răsuna timp de generații”, a notat Comisia Economică și Socială a ONU pentru Asia de Vest. Tributul conflictului a întors opinia publică împotriva Israelului în mare parte a lumii. De asemenea, a stârnit furia împotriva celor care susțin Israelul în Vest, în special SUA, pentru abordarea lor selectivă a „ordinii internaționale bazate pe reguli”. Biden a ancorat acest concept în inima motivului pentru care susține că Statele Unite trebuie să apere Ucraina, argumentând că Putin nu poate fi lăsat să arate că forța face legea.

Pentru privitorii din afara Vestului, în special din Orientul Mijlociu și lumea arabă, dublul standard a devenit doar mai acut pe măsură ce numărul de morți civili palestinieni crește.

„Lumea arabă și musulmană și-a pierdut încrederea în normele vestice percepute: legea și instituțiile internaționale, drepturile omului și valorile democratice”, a scris Mohamed ElBaradei, fost diplomat egiptean și fost șef al agenției atomice a ONU, într-un articol luna trecută. „În viziunea lor, Vestul însuși arată că forța brută primează pe toate celelalte.”

„Atunci când o lume mai puțin sigură devine un preț acceptabil pentru loialitatea față de aliați, revendicarea Vestului la autoritate ca tutore politic și militar al legii și ordinii pare tot mai fragilă”, a scris columnistul Guardian, Nesrine Malik.

Stake-urile sunt probabil la fel de mari, poate chiar mai mari, decât ceea ce Europa cântărește în ceea ce privește securitatea sa colectivă viitoare. Dacă ordinea internațională bazată pe reguli „eșuează din nou în mod public”, a sugerat Renad Mansour, de la think tank-ul Chatham House din Marea Britanie, „demonstrându-se incapabilă să ajungă la un acord pentru încheierea vărsării de sânge fără precedent din Gaza, va submina și mai mult încrederea lumii în instituțiile care au fost construite pentru a o servi și, posibil, va contribui la destrămarea completă a acesteia. Liderii occidentali ar trebui să se gândească foarte serios la acest moment istoric și la ce ar putea urma.”