WWF România: România nu are măsuri clare în privinţa utilizării biomasei

În România, un număr de 3,5 milioane de gospodării folosesc încălzirea cu biomasă, în principal lemn de foc, la care se adaugă şi instituţiile publice (primării, şcoli, spitale etc.), pentru care nu există o statistică, conform unui raport de ţară, publicat recent în cadrul proiectului BioScreen, implementat de WWF în România, Bulgaria şi Ungaria.

Din păcate, însă, Planul Naţional Integrat privind Energia şi Clima (PNIESC) al României, adoptat în toamna anului 2021, nu abordează pe scară largă subiectul utilizării biomasei, iar măsurile prevăzute sunt ambigue, consideră specialiştii WWF România.

„Niciunul dintre documentele strategice ale României nu prezintă o direcţie clară cu privire la creşterea sau scăderea consumului de biomasă. Planul Naţional Integrat privind Energia şi Clima (PNIESC) al României, care a fost adoptat în toamna anului 2021, nu abordează pe scară largă subiectul utilizării biomasei, iar măsurile prevăzute sunt ambigue”, avertizează activiştii de mediu.

Pe lângă cele 3,5 milioane de gospodării care folosesc încălzirea cu lemn de foc, în principal, aproximativ 30.000 de gospodării au încălzire din sisteme centralizate care folosesc biomasa, fiind totodată sprijinite prin subvenţii de la stat, printr-o schemă în valoare de 150 de milioane de euro, din care 85% provin din fonduri europene, iar restul de 15% sunt finanţate de la bugetul de stat.

„Este puţin probabil ca programul să ducă la creşterea semnificativă a cererii de biomasă, pe de o parte, deoarece volumul total este mic şi, pe de altă parte, pentru că acoperă şi proiecte bazate pe biogaz şi geotermal, iar acestea din urmă au un potenţial semnificativ în România. Programul s-ar putea să nu prezinte un interes prea mare pentru autorităţile locale, deoarece maxim 20% din fonduri pot fi cheltuite pe reţelele de transport, iar în multe localităţi starea acestora reprezintă principala problemă. Strategiile naţionale nu au în vedere construirea de noi sisteme de transport, astfel încât orice creştere a numărului de gospodării care utilizează termoficarea centralizată va fi rezultatul conectării noilor clădiri la sistemele de termoficare deja existente”, afirmă Mihai Constantin, climate & energy policy officer în cadrul WWF România.

Datele organizaţiei de mediu arată că suprafaţa totală împădurită din România este de aproximativ 7 milioane de hectare, iar marea majoritate a pădurilor au vârsta cuprinsă între 40 şi 80 de ani, fiind la nivelul maxim de retenţie a carbonului.

„În plus, şi capacitatea de stocare a biomasei vie este în creştere. Astfel, neutralitatea climatică în UE până în 2050 şi inclusiv obiectivul intermediar de reducere netă cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, nu mai par aşa greu de atins”, se arată într-un comunicat WWF România.

 Versiunea din 2020 a Strategiei Energetice a României prevedea că, până în 2030, consumul de lemne de foc va fi redus cu aproximativ 20% faţă de 2018, dar acest punct nu mai este în ultima versiune pentru 2020 – 2030, cu perspectiva 2050, atrag atenția activiștii de mediu.

„Majoritatea locuinţelor noi, care urmează să fie construite până în 2030, vor adopta gaze naturale pentru încălzire, în detrimentul biomasei şi energiei electrice. Oamenii au nevoie de încălzire, iar autorităţile trebuie să asigure sustenabilitatea şi legalitatea resurselor. Imaginea oferită de actualul raport de ţară nu este tocmai îmbucurătoare, astfel că WWF reiterează nevoia unui dialog care să implice consumatorii, producătorii, administratorii de păduri şi autorităţile competente”, se arată în comunicat.

 Proiectul BioScreen se desfăşoară în perioada septembrie 2020 – august 2022 cu sprijinul Ministerului Mediului din Germania, prin programul european Climate Initiative (EUKI).

Proiectul LIFE Bio-Balance se derulează în intervalul iulie 2021 – iunie 2024 şi este finanţat prin mecanismul LIFE Climate Management and Information Program. Acesta va continua activităţile din proiectul BioScreen.

Ce este biomasa

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură, inclusiv substanțe vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane (definiție cuprinsă în H.G. nr. 1844/2005 privind promovarea utilizării biocarburanților și a altor carburanți regenerabili pentru transport), potrivit Optibioma.Agro-Bucuresti.ro

Cea mai mare componentă a biomasei provine din lemn. Biomasa include materii vegetale și animale care pot fi transformate în substanțe chimice importante, inclusiv biocombustibili.