Zilele Culturii Sefarde la Bucureşti! Ce înseamnă și care e programul

Zilele Culturii Sefarde la Bucureşti e un eveniment tradiţional în spaţiul cultural românesc, care se va desfășura la Institutul Cervantes. Aflați ce înseamnă și care este programul evenimentului. 

Evenimentul se va desfăşura în zilele de 15 şi 16 noiembrie.





Manifestarea este organizată de Institutul Cervantes din Bucureşti şi Centrul de Studii Ebraice „Goldstein Goren”, în colaborare cu Ambasada Spaniei la Bucureşti, Ambasada Turciei în România, Festivalul Internaţional de Film Evreiesc, Forumul B’nai B’rith „Dr. Moses Rosen”, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Fraterna Association.

Zilele Culturii Sefarde la Bucureşti! Ce înseamnă și care e programul

Sefarzii sunt evreii de rit spaniol ce au emigrat la sfârșitul secolului al XV-lea din Spania și Portugalia în nordul Africii, în Italia, în Orientul Apropiat, în peninsula Balcanică și în sudul României actuale, ulterior în Anglia, Olanda și America. Actul care a dus la expulzarea evreilor din Peninsula Iberică a fost Decretul de la Alhambra din 1492.

Au vorbit vreme de sute de ani limba ladino sau iudeo-spaniola, bazată pe limba castiliană veche.

Recunoașterea oficială a obștei evreilor sefarzi în Țara Românească a avut loc în 1730 prin întărirea dată de domnitorul muntean Nicolae Mavrocordat către sfetnicii săi Daniel Fonseca și Menteș Bally. Din 1865 există Cimitirul evreiesc Sefard din București.

Marţi, 15 noiembrie, în intervalul orar 17,30-18,00, este programat vernisajul expoziţiilor „Evreii în documente din Imperiul Otoman şi Turcia modernă”, oferită de Ambasada Turciei la Bucureşti şi „#FemeiRezistente”, expoziţie creată şi organizată de către Muzeul Holocaustului din Buenos Aires şi oferită de Ambasada Spaniei în România, informează Institutul Cervantes, într-un comunicat.

În aceeaşi zi de marți, 15 noiembrie, programul va continua cu un dialog între ambasadori cu tema „Experienţa sefardă în Spania şi America Latină”, la care sunt aşteptaţi să participe: ambasadorul Israelului în România, Reuven Azar şi ambasadorul Spaniei la Bucureşti, Jose Antonio Hernandez Perez-Solórzano.

Programul include și sesiune de Q&A

Tot marți, 15 noiembrie, de la ora 19,00 oaspeţii institutului spaniol vor asista la proiecţia filmului „Shlomo Bar”, în prezenţa regizorului Gilad Inbar, urmată de o sesiune de Q&A.

Miercuri, 16 noiembrie, de la ora 18,00, se va desfăşura masa rotundă „Folclorul sefard”, moderată de Felicia Waldman, de la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, coordonator al Centrului de Studii Ebraice şi editor al revistei academice Studia Hebraica. Sunt invitaţi să participe Donna Levy (Uruguay), Solomon Bali (Bulgaria), Rebecca (Rita) Gabbai (Grecia).

Bogdan Mihăilescu (chitară) va susţine un microrecital de muzică sefardă.

Invitați la Zilele Culturii Sefarde

Donna Levy, soția E.S. Domnul Alberto Antonio RODRIGUEZ GOÑI, Ambasadorul Uruguay la București, s-a născut la Tel Aviv în 1957, dar a crescut de la vârsta de 3 ani la Buenos Aires, unde a urmat școala primară și liceul. Forțată de situația politică din Argentina anului 1978 să abandoneze Facultatea de Drept și să se întoarcă în Israel, și-a terminat acolo studiile, lucrând apoi peste 25 de ani în poziții de conducere la Swissair. Fiica unui tată născut la Ierusalim și a unei mame sefarde, azi în vârstă de 94 de ani, care se numără printre puținii supraviețuitori ai Holocaustului din Salonic, își aduce aminte de bunica din partea mamei, născută Gategno, care în ciuda faptului că și-a trăit întreaga viață între Salonic și Atena nu a învățat niciodată greaca, folosind întotdeauna limba ei maternă, ladino (iudeo-spaniola). Ladino a fost astfel limba prin care a putut comunica toată familia.

Născut la Sofia în 1967 și specializat în consultanța de afaceri, Solomon Bali este activ ca analist politic, expert în antisemitism și radicalism și apărător al drepturilor omului. S-a implicat în reorganizarea comunității evreiești din Bulgaria după căderea comunismului și este membru al mai multor organizații evreiești internaționale. Crescut într-o familie cu tradiție sefardă, consideră că ladino este o componentă semnificativă a identității sale. „Este o limbă care nu doar ne definește comunitatea, ci ne și modelează viziunea asupra lumii”.

Alți invitați la Zilele Culturii Sefarde

Rebecca (Rita) Gabbai s-a născut la Atena în 1935 din părinți sefarzi veniți din Turcia. A lucrat peste 20 de ani ca ofițer cultural la Ambasada Statului Israel în Grecia și a ocupat diverse poziții în cadrul comunității evreiești ateniene. Actualmente este vice-președintă a organizației B’nai Brith Atena. Autoare a numeroase cărți științifice în limba greacă, a publicat, de asemenea, trei volume de poezie în ladino (Kinyentos anyos despues, Fuente de mi tradisyon, Poezias de mi vida), dar și primul Dikssionario Grego-Ladino (2004). Promotoare activă a limbii și culturii iudeo-spaniole, ține cursuri pentru adulți și lucrează în acest moment la o carte despre prezența evreiască la Atena.

Câștigător, în 1984, al marele trofeu al Concursului naţional de chitarǎ clasicǎ de la Sinaia și beneficiar al unui stagiu de perfecționare cu profesorii Gary Ryan şi Carlos Bonell, la Royal Academy of Music din Londra, în perioada 1997–2006, Bogdan Mihǎilescu a desfășurat ulterior o intensǎ activitate concertisticǎ şi pedagogică în România, Germania, Africa de Sud şi Marea Britanie, realizând în același timp înregistrări în studiourile de radio, televiziune şi artǎ cinematograficǎ din București. În 2007 s-a restabilit în România şi s-a dedicat exclusiv muzicii de camerǎ dând numeroase recitaluri în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, dar și în străinătate, alături de prestigioşi muzicieni în formule camerale de la duet la cvintet.

Regizor și producător de film israelian, Gilad Inbar a absolvit Școala de Film și Televiziune Sam Spiegel din Ierusalim. Inbar a regizat filmele documentare Shlomo Bar – a musical documentary (2021) și The Hungarian Cube – a Journey with Andre Hadju (2013). Shlomo Bar este unul dintre cei mai importanți și originali artiști muzicali din Israel. Timp de patruzeci de ani, împreună cu trupa sa, Natural Gathering, a compus o muzică care exprimă într-un mod unic sufletul israelian – amestec emoționant de Est și Vest care produce compoziții de o mare frumusețe, exprimând în același timp protestul și durerea socială. În film, Shlomo examinează traiectoria vieții sale printr-o serie de întâlniri cu personalități cheie din trecut și din prezent, împletite cu fragmente din cântecele sale care completează și susțin povestea filmului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...