Ziua Mondială a Poeziei: Cum „sună” versurile Sfântului Ioan Iacob Hozevitul

Ziua Mondială a Poeziei este marcată, pe 21 martie, în urma unei decizii a UNESCO, emisă la Paris, în perioada octombrie-noiembrie 1999. 
Agenția de Știri Basilica a prezentat, cu ocazia Zilei Poeziei, o culegere de texte compuse de „poeți ai sinaxarelor”.

Este vorba despre șapte sfinți (printre care și o sfântă) care au compus fie imnuri liturgice și rugăciuni ce fac parte din cultul ortodox, fie versuri creștine cu valoare teologică și literară.

Iată numai un exemplu: Sfântul Ioan Iacob Hozevitul (n. 23 iulie 1913, sat Crăiniceni, jud . Botoșani – d. 5 august 1960, peștera „Sfânta Ana”, Valea Iordanului): La vârsta de 20 de ani, Ilie a intrat în obștea Mănăstirii Neamț, 3 ani mai târziu fiind călugărit cu numele de Ioan.

Ulterior a plecat în Țara Sfântă, unde a trăit mai întâi doi ani ca pustnic, iar apoi a intrat în obștea Mănăstirii „Sfântul Sava”. În 1947 a devenit egumen al Schitului românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” de pe Valea Iordanului, unde a rămas până în anul 1952. Iată o eplgramă semnată Sf. Ioan Iacob, ale cărei versuri „sună” așa: „Dacă nu se duce mintea/Sus la ceruri sau la moarte,/Prea ușor se rătăcește/La vorbirile deșarte/Și de nu se odihnește/Mila păcii întru noi,/Vom găsi mereu pricină/De gâlceavă și război”.