Jumătate din PIB-ul României, generat de 7 orașe

În medie, România a recuperat anual două puncte procentuale din decalajul față de media europeană. În anul 2000, PIB-ul pe cap de locuitor al țării (la paritatea puterii de cumpărare) era doar de 25% din media UE, iar acum acest indicator a depășit 75%, a spus joi seara Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al BNR, la conferința anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

Balint consideră că creșterea dinamică a productivității muncii a fost crucială pentru această evoluție, România înregistrând cea mai rapidă creștere în regiunea CEE.

Această tendință pozitivă a fost susținută în mare parte de restructurarea economică. În anul 2000, aproape 45% din populația ocupată era angajată în agricultură, urmată de industrie (22%) și servicii de piață (21%). În prezent, serviciile de piață, cu o valoare adăugată mai mare, ocupă o parte semnificativă din forța de muncă. În special sectorul IT&C a cunoscut o creștere excepțional de rapidă, plasând România în top 5 în UE în ceea ce privește contribuția acestui segment la economie.

Pe lângă București, orașele regionale precum Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași și Constanța joacă un rol important în dezvoltarea economică, contribuind cu peste 50% la PIB-ul național.

13:31 • ECONOMIE

BNR: Riscul de creștere a creditelor neperformate se menține, în România

17:07, 14.06.2024 • ECONOMIE

Banca Națională a României a cotat euro la 4,6576 lei, la cursul oficial de vineri

Pe lângă cele 6 centre sus-menționate, un alt centru economic important este cel din jurul Mioveni, unde se fabrică autoturismele Dacia, potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză.

Cu toate acestea, încă există dificultăți structurale care necesită eforturi considerabile pentru a fi abordate, susține membrul boardului BNR, inclusiv disparitățile regionale care au crescut în timp, deși toate județele din România au făcut progrese semnificative în ultimele aproape două decenii și jumătate în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.

În ciuda unei datorii publice relativ scăzute în raport cu PIB-ul, România se confruntă acum cu dezechilibre semnificative, cum ar fi deficitul bugetar și cel de cont curent, conform lui Balint.

Pe termen mai lung, convergența va necesita continuarea disciplinei fiscale, identificarea surselor proprii de creștere și adaptarea la schimbările structurale, deoarece fondurile europene nu vor fi disponibile pe termen nelimitat.

Într-un context global caracterizat de incertitudine și schimbări majore, România trebuie să fie pregătită să răspundă la provocări precum îmbătrânirea populației, tranziția către o economie verde, digitalizarea și tensiunile geopolitice, precum și să gestioneze impactul inteligenței artificiale, cu riscurile și oportunitățile asociate, a concluzionat economistul.