Astăzi s-au împlinit 121 ani de la naştere şi 14 ani de la moartea lui Robert Ficheux, omul căruia România îi datorează graniţele de azi. Ficheux a fost unul dintre cei mai mari geografi francezi, un foarte bun vorbitor de limba română şi un mare prieten al României. A fost, alături de celebrul lingvist suedez Alf Lombard, unul dintre cei mai mari susținători ai țării noastre, de când existăm ca stat între granițele actuale.
Povestea este fabuloasă, iar rolul lui Robert Ficheux în Marea Unire este demn de a fi menționat în toate manualele de Istorie și în documentele Academiei Române.
„Marile puteri victorioase din primul război mondial, hotăraseră, destul de corect, să împartă înfrântul și destrămatul Imperiu Austro-Ungar, după criteriile populațiilor majoritare. Aveau loc recensăminte, se făcuseră hărți ale tuturor provinciilor imperial, după nationalități, se pregătea înființarea de noi țări și frontiere. Ungaria înaintase Parisului, unde aveau loc negocierile, hărți ale Transilvaniei, în care, zona montană, platourile locuite numai de români din Maramureș, Oaș, Hațeg, Lăpuș, Apuseni, Năsăud și alte zone din Transillvania apăreau că pustii, fiind dincolo de așa-numită creastă militară, de ce se vedea din văile accesibile. Într-o primă variantă, populația maghiară, aglomerată în orașe (acolo unde românilor le era interzis să se așeze) și în satele de câmpie, apărea ca majoritară în Ardeal, cu consecințele ce ar fi urmat de aici. E meritul unor misiuni de geografi francezi de-a fi urcat pe toate cărările transilvane și de a fi inventariat și anunțat existența unor numeroase comunități române, acolo unde hărțile maghiare marcaseră pete albe, lucru ce a contribuit determinant la decizia marilor puteri de la Trianon (prin care Transilvania a revenit României)”, mărturisea Radu Anton Roman.
Acele misiuni de geografi francezi, despre care a scris regretatul Radu Anton Roman, au fost conduse de geograful Robert Ficheux. Mai mult, el a publicat nu mai puţin de 27 de cărţi, referitoare toate la România, dintre care două le provoacă și astăzi dureri de cap extremiștilor maghiari – „Les Motzi” (Moții), apărută în 1942, și „Roumains et minorites ethniques en Transylvanie” (Români și minorităti etnice în Transilvania), apărută în 1990. Dacă n-ar fi existat profesorul Robert Ficheux, azi Transilvania avea poate alte granițe!
Acestui om, cvasinecunoscut marelui public, România şi românii îi datorează enorm de mult. Practic lui Robert Ficheux îi datorăm Marea Unire de la 1918 şi existenţa ţării noastre între frontierele ei de azi.