Peste 6.000 de elevi, recrutaţi de fosta Securitate
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/06/angajament-securitate-503590055_1241065818029089_9186992784790495859_n.jpg)
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a publicat o analiză privind utilizarea elevilor ca surse informative de către fosta Securitate în perioada 1980-1989. Conform datelor disponibile, peste 6.100 de elevi, născuţi după 1962, au fost recrutaţi pentru a furniza informaţii despre colegi, profesori sau alte activităţi considerate suspecte de regimul comunist.
Elevi recrutaţi de Securitate
Majoritatea – aproximativ 3.580 – au fost implicaţi în reţeaua de informaţii interne, mai ales în mediul educaţional. Alte 1.500 de persoane au fost recrutate în scopuri de contrainformaţii economice, în special din liceele industriale şi agricole, iar circa 340 au fost cooptaţi în activităţi de contrainformaţii militare. Alte direcţii de lucru au inclus contraspionajul, paşapoartele sau antiterorismul.
Cei mai mulţi elevi recrutaţi au fost încadraţi la categoria „persoane de sprijin” (circa 5.550), urmaţi de „colaboratori” (aprox. 230), informatori şi gazde de case conspirative. Un aspect îngrijorător este implicarea copiilor sub 16 ani, unii dintre ei având doar 12 ani la momentul recrutării.
„Vom da doar câteva exemple pentru a ilustra această practică:
– I.C. născut în aprilie 1976 şi recrutat la 17.09.1988 de către Securitatea judeţului Galaţi (12 ani şi 5 luni)
– Ş.V. născut în septembrie 1975 şi recrutat la 09.08.1988 de către Securitatea judeţului Vrancea (12 ani şi 11 luni)
– F.B. născut în mai 1974 şi recrutat la 26.11.1987 de către Securitatea judeţului Timiş (13 ani şi 6 luni)
– P.M. născut în august 1970 şi recrutat la 12.12.1984 de către Securitatea judeţului Călăraşi (14 ani şi 4 luni)
– D.E. născută în februarie 1971 şi recrutată la 05.11.1985 de către Securitatea judeţului Sibiu (14 ani şi 9 luni)“, arată CNSAS.
Cele mai active unităţi de recrutare au fost Securităţile judeţene din Galaţi, Vrancea şi Sibiu, iar cele mai puţine cazuri au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Caraş-Severin şi Hunedoara.
În cazul a peste 5.000 de elevi, nu există date clare privind încetarea colaborării, ceea ce sugerează fie o continuare a activităţii, fie o neglijenţă în arhivare.
„Un capitol aparte este reprezentat de „abandonare”, respectiv încetarea colaborării. Pentru aproximativ 5300 de persoane nu se păstrează date legate de motivul abandonării. Este posibil să fi continuat colaborarea sau cei însărcinaţi cu actualizarea informaţiilor nu au mai completat evidenţele. Acolo unde există menţiuni, dintre motivele invocate de autorităţi pentru încetarea legăturii, cele mai dese au fost: lipsa posibilităţilor informative (aprox. 380), au devenit membri P.C.R. (aprox. 150 persoane), şi-au schimbat locul de munca, şi câteva prin deces, deconspirare etc“, mai arată Consiliul.