Blocul Național Sindical: «stare de alertă» pentru reforme sau alarmă falsă ce blochează progresul?

Blocul Național Sindical (BNS) a emis un comunicat furios, prin care anunță „starea de alertă” în fața intențiilor noului Guvern de a modifica Codul Muncii și Legea Dialogului Social. Dacă mesajul sindical exprimă legitima îngrijorare față de posibile abuzuri sau măsuri neconsultate, există câteva aspecte care ridică semne de întrebare asupra modului în care sindicatele abordează problema reformelor pe piața muncii.

Ce putem să remarcăm din acest comunicat:

• Tonul alarmist și lipsa de flexibilitate
  Comunicatul adoptă un ton extrem de alarmist, evocând „sfidarea” noului Guvern și intrarea „în stare de alertă” fără să ofere detalii concrete despre conținutul măsurilor propuse. Acest discurs riscă să blocheze dialogul și să promoveze conflictul, în loc să încurajeze o colaborare constructivă.

• Pretextul „apărării drepturilor” ascunde uneori rezistența la reforme necesare
  BNS afirmă că sprijină eliminarea sinecurilor și privilegiilor, dar refuză „amputarea drepturilor salariaților”. În realitate, multe dintre aceste „drepturi” sunt apanajul unor privilegii nejustificate care au contribuit la dezechilibrele economice ale statului și ale pieței muncii. Astfel, o opoziție totală la orice reformă poate amâna soluții esențiale pentru sustenabilitatea bugetară și echitatea socială.

• Argumentul că legislația este deja permisivă pentru angajatori este neglijat
  Comunicatul invocă poziția României în topurile internaționale privind ușurința concedierii sau angajării, ceea ce sugerează că mediul legislativ este deja favorabil angajatorilor. Totuși, BNS folosește acest fapt ca justificare pentru a bloca orice modificare, ceea ce poate fi văzut ca o contradicție: dacă angajatorii au deja facilități, de ce refuză cu obstinație reformele care ar putea aduce un echilibru mai bun între drepturile salariaților și nevoile economice?

• Lipsa unei poziții clare privind contribuția sindicatelor la perpetuarea problemelor
  Comunicatul nu face nicio referire la rolul sindicatelor în menținerea unor practici birocratice sau privilegii „istorice” care au afectat eficiența și bugetul public. Criticile dure la adresa Guvernului și Executivului nu sunt însoțite de o reflecție asupra responsabilității sindicatelor în negocierea unor astfel de situații.

• Invocarea dialogului social este folosită ca instrument de amânare
  Apelul repetat la „dialog transparent” și „consultare” riscă să devină o strategie de tergiversare, mai ales când se resping din start propunerile Guvernului. În contextul în care România are nevoie urgentă de reforme pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și stabilitatea fiscală, astfel de întârzieri pot agrava problemele economice.

• Riscul de a bloca reforme vitale sub pretextul protejării angajaților
  Blocul Național Sindical avertizează asupra „atacurilor asupra contractelor colective de muncă”, însă menținerea unor astfel de contracte cu clauze abuzive sau depășite poate crea o presiune suplimentară pe finanțele publice și poate împiedica reformele necesare pentru modernizarea sistemului.

• Strategia „demonizării” Guvernului
  În comunicat se vorbește despre „sfidarea Constituției” și „ignorarea partenerilor sociali”, dar Guvernul are obligația legală de a gestiona resursele publice responsabil și nu poate fi constrâns să accepte orice condiție impusă de sindicate, mai ales când sunt necesare măsuri pentru echilibrarea bugetului și protecția societății în ansamblu.

Deși Blocul Național Sindical joacă un rol esențial în apărarea drepturilor angajaților, poziția sa exprimată în comunicat riscă să devină un obstacol în calea unor reforme necesare pentru o piață a muncii echilibrată și sustenabilă.