Comportamentul financiar poate evidenția demența cu un deceniu înaintea apariției semnelor

Un nou studiu major a descoperit cum comportamentul financiar de zi cu zi, înregistrat în datele bancare de rutină, poate indica semne timpurii ale declinului cognitiv și ale vulnerabilității financiare la adulții în vârstă.

Semnele declinului cognitiv apar în comportamentul financiar cu până la zece ani înainte de identificarea oficială a persoanelor ca având capacitatea financiară afectată. Cercetarea a fost publicată în Journal of the American Medical Association (JAMA) Network Open și a fost coordonată de profesorul John Gathergood de la Școala de Economie a Universității din Nottingham, în colaborare cu David Leake de la Lloyds Banking Group.

Studiul a analizat date bancare anonimizate de la peste 66.000 de persoane. Au fost comparate datele a 16.742 de persoane pentru care fusese desemnat un împuternicit legal, din cauza pierderii capacității de a-și gestiona singure finanțele, cu un grup de control format din 50.226 de persoane fără semne evidente de declin cognitiv.

„Aceste modele oferă primele dovezi la scară largă că datele comportamentale deținute de instituțiile financiare pot scoate la iveală apariția timpurie a declinului cognitiv”, a declarat profesorul Gathergood.

Schimbări detectabile în comportamentul financiar

Rezultatele arată că modificări subtile, dar semnificative în comportamentul financiar — precum reducerea cheltuielilor pentru călătorii și hobby-uri, facturi mai mari la utilități, mai puține autentificări online și cereri mai frecvente de resetare a PIN-ului — încep să apară cu ani buni înainte ca persoanele să fie oficial recunoscute ca având capacitate financiară afectată.

El a adăugat: „Este o demonstrație puternică a modului în care datele bancare anonimizate pot fi utilizate responsabil pentru a proteja membrii cei mai vulnerabili ai societății”

Constatări-cheie

Cu cinci ani înainte ca persoanele cu declin cognitiv să fie recunoscute oficial ca având nevoie de ajutor în gestionarea finanțelor, acestea erau cu 9,6 puncte procentuale mai puțin predispuse să cheltuie bani pe călătorii.

Erau și cu 7,9 puncte procentuale mai puțin înclinate să cheltuie pe hobby-uri precum grădinăritul.

În medie, se autentificau cu o dată mai puțin pe lună în online banking. Erau mai predispuse să raporteze fraude, să piardă carduri și să ceară resetarea PIN-ului.

Cercetarea sugerează că formele timpurii ale bolii Alzheimer și ale altor tipuri de demență pot duce la scăderea implicării în activități de autoîngrijire și sociale, fiind înlocuite de cheltuieli mai mari în cadrul gospodăriei. Important este că declinul activității financiare include și semne de erori financiare și vulnerabilitate în fața fraudei.

Studiul solicită cercetări suplimentare pentru a integra datele financiare în sistemele de sănătate și îngrijire socială, cu respectarea strictă a confidențialității datelor, scrie scitechdaily.com. Profesorul Gathergood a concluzionat:„Ca societate, trebuie să susținem mai bine persoanele aflate în risc de pierdere a capacității financiare, cu mult înainte ca semnele să devină evidente pentru familie sau prieteni. Detectarea timpurie prin comportamentul financiar poate fi o parte esențială a acestei soluții. Înțelegând mai bine indicatorii comportamentali ai declinului, băncile pot explora metode de a întări protecția clienților”