Alchimia viitorului: aur din reacții de fuziune? Promisiunea bizară a unei companii din California

Un startup american vrea să transforme mercurul în aur folosind tehnologia fuziunii nucleare. Sună a magie, dar e pură fizică. Rămâne de văzut dacă și economia e de partea lor.

De la mit la mecanism: visul aurului fabricat în laborator

Încă de pe vremea alchimiștilor medievali, ideea de a transforma un metal obișnuit într-unul nobil – mai precis, în aur – a fost o obsesie umană. S-a ars sulf, s-au distilat iluzii, s-au cheltuit vieți pentru piatra filozofală. Astăzi, însă, povestea revine într-o formă modernă, încărcată de neutri și software: o companie din California, Marathon Fusion, susține că poate obține aur folosind un reactor de fuziune nucleară.

Nu vorbim despre o scamatorie sau despre o reinterpretare dubioasă a metaforei, ci despre fizică pură. Una greu de aplicat, extrem de costisitoare și, deocamdată, imposibil de validat în practică. Dar fascinantă.

Fuziunea: laboratorul elementelor

Fizica care stă la baza transformării unui element chimic în altul este cunoscută și exploatată de zeci de ani în acceleratoare și coliziuni de particule. La CERN, în Geneva, colosul numit Large Hadron Collider a reușit chiar să producă aur – dar într-o cantitate de 29 de picograme… în patru ani. La acest „ritm”, ar fi nevoie de sute de ori durata Universului pentru a face un singur uncie de aur.

Așadar, nu e o cale rentabilă. Dar Marathon Fusion propune o metodă cu totul diferită.

Mercurul, noul aur: ce vrea să facă startup-ul californian

Planul este următorul: în interiorul unui reactor de fuziune, neutronii generați în timpul reacției vor bombarda mercur-198, un izotop stabil. Această reacțiune ar genera mercur-197, un izotop radioactiv care, prin dezintegrare, se transformă în aur-197 – singura formă stabilă a aurului.

Pare simplu pe hârtie. Și, într-adevăr, teoretic, procesul funcționează. Problema e că neutronii trebuie să aibă o energie uriașă – peste 6 MeV (milion de electronvolți) – iar fluxul de neutroni necesar este colosal. Pentru aceasta, reactorul trebuie să opereze cu un amestec clasic de deuteriu și tritiu (izotopi ai hidrogenului) și să mențină plasma la temperaturi și presiuni extreme.

Cât aur? Cât costă?

Compania estimează că un astfel de reactor ar putea produce câteva tone de aur pe gigawatt termic, într-un singur an. Sună spectaculos. Dar dacă iei în calcul faptul că nu există niciun reactor de fuziune comercial funcțional, povestea devine, cel puțin deocamdată, o demonstrație de optimism științific.

Marathon Fusion folosește așa-numitul „geamăn digital” – un model de simulare complet al unui reactor de fuziune, în care sunt introduse datele fizice și se analizează efectele. Problema? Nu ai cum să validezi geamănul digital fără un frate real. Iar fratele real lipsește cu desăvârșire.

Obstacole, radiere și paradoxuri

Mai mult decât atât, aurul rezultat în urma procesului ar fi inițial… radioactiv. Ceea ce înseamnă că ar trebui tratat, izolat, decontaminat – și, timp de ani sau chiar decenii, considerat deșeu radioactiv. De abia după această perioadă de „curățenie”, ar putea deveni acel metal nobil și valoros pe care-l iubesc bijutierii și investitorii.

Un alt detaliu trecut uneori cu vederea în simulările numerice este complexitatea interacțiunilor nucleare reale. De exemplu, chiar dacă transformarea izotopică funcționează în principiu, în practică pot apărea sute de procese secundare, impurități, erori de ecranare, defecțiuni de material. Iar toate acestea cresc costurile și riscurile.

Vremea aurului digital?

Și totuși, ideea are potențial. Dacă fuziunea nucleară va deveni, cândva, o realitate comercială – și dacă modelele actuale nu omit detalii fatale –, atunci vom vorbi despre un salt uriaș nu doar în energie, ci și în capacitatea de a „fabrica” elemente rare.

Aurul n-ar mai fi „extras” din pământ, ci „obținut” într-un reactor, într-un mod poate mai controlabil și mai puțin distructiv pentru mediu decât mineritul tradițional. Dar până acolo, mai sunt ani lungi de cercetare, inginerie și riscuri financiare.

Dincolo de hype: ce rămâne?

Pentru investitori, ideea sună seducător: să finanțezi o nouă Goană după Aur, cu iz științific și fără târnăcoape. Dar realitatea e mult mai complicată. Deocamdată, Marathon Fusion vinde o promisiune – una spectaculoasă, ambițioasă, dar nevalidată.

Dacă fuziunea va fi vreodată domesticită – și dacă va produce, în treacăt, și câteva kilograme de aur –, poate vom asista la o revoluție. Dar dacă nu… nu va fi nici prima, nici ultima utopie vândută de Silicon Valley.

Final: aurul, între mit și știință

Alchimiștii visau aurul ca simbol al perfecțiunii. Fizicienii de azi visează reacții controlate, fluxuri neutronice și echilibre izotopice. Dar între vis și realitate rămâne un abis de inginerie, costuri și fizică aplicată. Aurul viitorului s-ar putea să nu mai vină din munți, ci din reactoare. Sau poate că, în mod ironic, va rămâne tot în zona legendelor – doar că de data asta, în limbaj digital și cu o hologramă explicativă.

Până una-alta, singurul aur real e cel din portofel. Restul e promisiune… cu neutroni.